{"id":11738,"date":"2015-01-22T00:00:00","date_gmt":"2015-01-21T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/tvaryny.com\/?p=11738"},"modified":"2026-08-06T11:18:49","modified_gmt":"2026-08-06T08:18:49","slug":"burmilla","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-burmilla","title":{"rendered":"Burmilla"},"content":{"rendered":"\n

Burmilla<\/strong> este o pisic\u0103 elegant\u0103, cu o blan\u0103 unic\u0103, m\u0103t\u0103soas\u0103, cu efect de \u201evoal\u201d, care \u00eembin\u0103 luxul persan<\/em> al bl\u0103nii cu sociabilitatea birmanez\u0103<\/em>. Se integreaz\u0103 u\u0219or \u00eentr-o familie, indiferent de ritmul ei de via\u021b\u0103, se adapteaz\u0103 rapid la apartament \u0219i manifest\u0103 foarte pu\u021bin\u0103 agresivitate. Datorit\u0103 firii echilibrate \u0219i a mieunatului abia auzit, Burmilla este potrivit\u0103 at\u00e2t pentru seniorii lini\u0219ti\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru familiile active cu copii \u2013 despre asta, pe larg, pe Tvaryny<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 rase construite pe h\u00e2rtie \u0219i exist\u0103 rase n\u0103scute fiindc\u0103 cineva a uitat o u\u0219\u0103 deschis\u0103. Burmilla face parte, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, din a doua categorie. \u00centre o neaten\u021bie de c\u00e2teva minute \u0219i lista oficial\u0103 \u00een care rasa apare azi cu cel mai bun statut posibil stau zece ani de selec\u021bie, dou\u0103 mo\u0219teniri genetice de luat \u00een serios \u0219i c\u00e2teva detalii verificabile.<\/p>\n\n\n\n

Burmilla: scurt\u0103 prezentare a rasei<\/h2>\n\n\n\n
\"Portret<\/figure>\n\n\n\n
Date rapide despre rasa Burmilla<\/th><\/tr><\/thead>
Origine<\/strong><\/td>Marea Britanie, 1981<\/td><\/tr>
Recunoa\u0219tere oficial\u0103<\/strong><\/td>GCCF, FIFe, CFA, TICA, WCF \u2013 cronologia complet\u0103, mai jos<\/td><\/tr>
Cod de ras\u0103<\/strong><\/td>BML la FIFe (p\u0103r scurt) \u00b7 BMS la WCF (p\u0103r scurt), BML la WCF fiind varianta cu p\u0103r semilung<\/td><\/tr>
Greutate adult<\/strong><\/td>3,5\u20137 kg, motanii spre limita de sus<\/td><\/tr>
Speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103<\/strong><\/td>12\u201316 ani<\/td><\/tr>
Tip de blan\u0103<\/strong><\/td>Scurt\u0103 sau semilung\u0103, cu efect argintiu ori auriu de tip shaded<\/em> sau shell<\/em><\/td><\/tr>
Culoarea ochilor<\/strong><\/td>Verde; la pisicile tinere poate fi g\u0103lbuie \u0219i se \u00eenchide cu v\u00e2rsta<\/td><\/tr>
Riscuri ereditare documentate<\/strong><\/td>PKD1 (dominant, de la linia persan\u0103) \u0219i hipokaliemie WNK4 (recesiv, de la linia birmanez\u0103) \u2013 ambele cu test ADN<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

Important:<\/strong> pisica Birmanez\u0103<\/a> i-a transmis Burmillei energia \u0219i sociabilitatea, iar pisica Persan\u0103<\/a> \u2013 eleganta \u201evoal\u0103\u201d argintie a bl\u0103nii.<\/p>\n\n\n\n

Mo\u0219tenirea dubl\u0103 este cheia \u00eentregului articol: fiecare p\u0103rinte a dat rasei ceva la care \u021binem \u2013 tipul de blan\u0103 \u0219i temperamentul \u2013 \u0219i, \u00een acela\u0219i pachet, c\u00e2te o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate cu nume, cu muta\u021bie identificat\u0103 \u0219i cu test de laborator.<\/p>\n\n\n\n

U\u0219a l\u0103sat\u0103 deschis\u0103: cum s-a n\u0103scut rasa \u00een 1981<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen 1981, \u00een Marea Britanie, baroana Miranda von Kirchberg cump\u0103rase un motan persan chinchilla argintiu pe nume Jemari Sanquist. Nu era un proiect de cre\u0219tere, ci un animal de companie, iar castrarea lui fusese deja programat\u0103. Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de interven\u021bie, o persoan\u0103 care f\u0103cea cur\u0103\u021benie a l\u0103sat o u\u0219\u0103 deschis\u0103. De cealalt\u0103 parte se afla o femel\u0103 birmanez\u0103 lilac, Bambino Lilac Faberge, aflat\u0103 \u00een c\u0103lduri.<\/p>\n\n\n\n

Puii au venit pe lume la 11 septembrie 1981: patru femele, toate cu p\u0103r scurt, toate purt\u00e2nd o culoare pe care nimeni nu o comandase \u2013 negru umbrit pe fond argintiu, cu conturul \u00eentunecat al ochilor mo\u0219tenit din linia chinchilla \u0219i cu firea deschis\u0103 a mamei. Ce a transformat \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2mplarea \u00een ras\u0103 nu a fost norocul, ci deceniul de munc\u0103 metodic\u0103 de dup\u0103 \u2013 \u0219i tocmai partea aceea, mult mai pu\u021bin spectaculoas\u0103, conteaz\u0103 ast\u0103zi pentru cump\u0103r\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

De la o \u00eent\u00e2mplare la un program de selec\u021bie<\/h2>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor ’90, cresc\u0103torii britanici au \u00eencruci\u0219at controlat birmaneze cu persani chinchilla \u0219i au ales, genera\u021bie dup\u0103 genera\u021bie, exemplarele cu conturul ocular clar, cu subblana curat argintie \u0219i cu tipul corporal birmanez p\u0103strat. Obiectivul nu era \u201eo pisic\u0103 frumoas\u0103\u201d, ci o pisic\u0103 previzibil\u0103. Rasa a pornit practic de la un singur cuplu, ceea ce explic\u0103 de ce ambele boli discutate mai jos circul\u0103 \u00een popula\u021bie: nu au fost aduse din afar\u0103, ci au venit de-a gata, din liniile fondatoare.<\/p>\n\n\n\n

Din acela\u0219i program au rezultat \u0219i alte tipuri de blan\u0103 \u0219i de culoare, pe care britanicii le-au adunat sub o umbrel\u0103 administrativ\u0103 mai larg\u0103, numit\u0103 grupul Asian<\/strong>. De aceea burmilla nu este, \u00een sistemul britanic, o ras\u0103 izolat\u0103, ci membrul cel mai cunoscut al unei familii care mai cuprinde varianta cu p\u0103r semilung \u2013 Tiffanie. Detaliul are consecin\u021be foarte practice: regulile de s\u0103n\u0103tate impuse grupului Asian i se aplic\u0103 automat.<\/p>\n\n\n\n

Recunoa\u0219terea oficial\u0103, sistem cu sistem<\/h2>\n\n\n\n
Organiza\u021bie<\/th>Ce s-a \u00eent\u00e2mplat<\/th>C\u00e2nd<\/th><\/tr><\/thead>
GCCF (Marea Britanie)<\/td>Statut preliminar de campionat, \u00een cadrul grupului Asian<\/td>1990<\/td><\/tr>
GCCF (Marea Britanie)<\/td>Statut deplin de campionat<\/td>2003<\/td><\/tr>
FIFe<\/td>Recunoa\u0219tere, cod de ras\u0103 BML<\/td>anii ’90<\/td><\/tr>
CFA (SUA)<\/td>Acceptare \u00een registru<\/td>2011<\/td><\/tr>
CFA (SUA)<\/td>Statut de campionat<\/td>2014<\/td><\/tr>
TICA<\/td>Vot favorabil<\/td>2014<\/td><\/tr>
TICA<\/td>Intrare \u00een vigoare a statutului<\/td>1 mai 2015<\/td><\/tr>
WCF<\/td>Cod BMS, categoria 3, coloana \u201erecunoscut\u0103 de\u201d completat\u0103 cu ALL<\/em><\/td>confirmat \u00een lista EMS actualizat\u0103 \u00een 2026<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

Ultima linie merit\u0103 citit\u0103 de dou\u0103 ori. Lista oficial\u0103 de coduri EMS a World Cat Federation are, pentru fiecare ras\u0103, o coloan\u0103 cu organiza\u021biile care o recunosc; la majoritatea apar acolo trei, cinci, opt abrevieri. Pentru burmilla cu p\u0103r scurt apare un singur cuv\u00e2nt: ALL<\/em> \u2013 adic\u0103 toate, de la WCF, CFA, FIFe \u0219i TICA p\u00e2n\u0103 la federa\u021biile na\u021bionale australiene, neozeelandeze \u0219i sud-africane. Nu exist\u0103 statut mai bun. Pentru compara\u021bie, varianta cu p\u0103r semilung e recunoscut\u0103, \u00een aceea\u0219i list\u0103, doar de patru organiza\u021bii: acelea\u0219i linii de s\u00e2nge, dar lungimea p\u0103rului schimb\u0103 complet soarta de expozi\u021bie a pisicii.<\/p>\n\n\n\n

Capcana codurilor: BML, BMS \u0219i de ce \u201eBSH\u201d nu are ce c\u0103uta aici<\/h2>\n\n\n\n

Acela\u0219i cod de trei litere \u00eenseamn\u0103 dou\u0103 pisici diferite, \u00een func\u021bie de sistemul care a emis documentul.<\/strong> La FIFe, BML<\/strong> este burmilla cu p\u0103r scurt \u2013 rasa apare \u00een lista celor pe deplin recunoscute exact sub acest cod. \u00cen lista de coduri a WCF, \u00eens\u0103, BML<\/strong> este burmilla cu p\u0103r semilung, iar cea cu p\u0103r scurt poart\u0103 codul BMS<\/strong>. Federa\u021bia australian\u0103 merge pe o a treia logic\u0103: BML pentru varianta scurt\u0103 \u0219i BML cu sufix numeric pentru cea semilung\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Consecin\u021ba e concret\u0103: un proprietar cu pedigree emis de un club WCF care cite\u0219te descrieri f\u0103cute dup\u0103 nomenclatorul FIFe poate crede c\u0103 are alt\u0103 varietate dec\u00e2t are. Regula de siguran\u021b\u0103: codul se cite\u0219te \u00eempreun\u0103 cu antetul documentului<\/em>, niciodat\u0103 separat.<\/p>\n\n\n\n

A doua capcan\u0103 \u021bine de descrierile vechi, care atribuie burmillei coduri de tipul \u201eBSH \u2026\u201d. Nu e corect \u00een nicio lectur\u0103: la FIFe, BSH<\/strong> e codul pisicii britanice cu p\u0103r scurt, iar \u00een lista WCF acelea\u0219i trei litere desemneaz\u0103 pisica brazilian\u0103 cu p\u0103r scurt. Oricum ai lua-o, \u201eBSH\u201d nu este burmilla, ci alt\u0103 ras\u0103, cu alt standard \u0219i cu alt profil de s\u0103n\u0103tate: acolo unde un tabel de culori \u00eencepe cu BSH, tabelul a fost copiat de la alt\u0103 pisic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cum arat\u0103 burmilla: standardul pe puncte<\/h2>\n\n\n\n
    \n
  • Corp<\/strong> \u2013 mediu, surprinz\u0103tor de greu pentru dimensiunea lui: senza\u021bia la ridicare e de \u201emai grea dec\u00e2t pare\u201d.<\/li>\n\n\n\n
  • Cap<\/strong> \u2013 pan\u0103 bl\u00e2nd\u0103, cu obraji mai plini la motani, f\u0103r\u0103 exager\u0103rile tipului persan modern.<\/li>\n\n\n\n
  • Urechi<\/strong> \u2013 mari, cu baza larg\u0103, u\u0219or \u00eenclinate \u00eenainte, cu v\u00e2rfuri rotunjite.<\/li>\n\n\n\n
  • Ochii<\/strong> \u2013 mari, distan\u021ba\u021bi, cu conturul \u00eentunecat ca un tu\u0219 \u2013 marca rasei. Verdele se \u00eenchide p\u00e2n\u0103 spre doi ani.<\/li>\n\n\n\n
  • Nas<\/strong> \u2013 lungime medie, cu o u\u0219oar\u0103 ad\u00e2ncitur\u0103 \u00een profil.<\/li>\n\n\n\n
  • Coada<\/strong> \u2013 medie spre lung\u0103, groas\u0103 la baz\u0103, \u00eengust\u00e2ndu-se lin spre v\u00e2rf.<\/li>\n\n\n\n
  • Blan\u0103<\/strong> \u2013 dens\u0103 \u0219i lipit\u0103 de corp la varianta scurt\u0103, mai pufoas\u0103 la cea semilung\u0103; subblana e mai pu\u021bin abundent\u0103 dec\u00e2t la persan, ceea ce schimb\u0103 complet efortul de \u00eentre\u021binere.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

    Genetica bl\u0103nii: inhibitorul argintiu \u0219i agouti<\/h2>\n\n\n\n
    \"Burmilla<\/figure>\n\n\n\n

    Efectul care face rasa recognoscibil\u0103 se nume\u0219te, tehnic, banding<\/em>: firul de p\u0103r e colorat doar spre v\u00e2rf, iar baza r\u0103m\u00e2ne aproape alb\u0103. Gena inhibitorului<\/strong> blocheaz\u0103 depunerea pigmentului la r\u0103d\u0103cin\u0103, iar gena agouti<\/strong> decide unde, pe corp, pigmentul are voie s\u0103 se a\u0219eze.<\/p>\n\n\n\n

    C\u00e2nd banda alb\u0103 este argintie, culoarea se noteaz\u0103 cu litera s<\/strong>; c\u00e2nd are o nuan\u021b\u0103 cald\u0103, de cais\u0103, avem varianta aurie, notat\u0103 cu y<\/strong>. Mult\u0103 lume crede c\u0103 burmilla e obligatoriu argintie \u2013 nu este. Variantele aurii exist\u0103, sunt recunoscute \u0219i au acela\u0219i contur ocular. Exist\u0103 o vorb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 care noaptea toate pisicile sunt sure<\/em>; la burmilla, chiar \u0219i ziua, la lumin\u0103 slab\u0103, deosebirea dintre variante se face greu cu ochiul liber \u2013 motiv \u00een plus ca varietatea s\u0103 fie citit\u0103 de pe document.<\/p>\n\n\n\n

    Shaded sau shell: ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, cifrele 11 \u0219i 12<\/h2>\n\n\n\n

    Cele dou\u0103 cifre din coada codului spun c\u00e2t din firul de p\u0103r este pigmentat, iar aici circul\u0103 \u00een textele de popularizare o inversiune care se repet\u0103 de ani de zile. Defini\u021bia oficial\u0103 din listele federa\u021biilor este urm\u0103toarea:<\/p>\n\n\n\n

    Cod<\/th>Denumire<\/th>C\u00e2t din fir este pigmentat<\/th>Efect vizual<\/th><\/tr><\/thead>
    11<\/strong><\/td>shaded<\/td>aproximativ o treime din lungimea firului, restul argintiu sau auriu<\/td>umbrire vizibil\u0103, contrast puternic pe spate \u0219i pe cap<\/td><\/tr>
    12<\/strong><\/td>shell (chinchilla)<\/td>aproximativ o optime din lungimea firului<\/td>voal foarte fin, pisica pare aproape alb\u0103 la distan\u021b\u0103<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

    Cu alte cuvinte: 11 este varianta mai \u00eenchis\u0103, 12 este cea mai deschis\u0103<\/strong>. Orice text care spune invers a inversat defini\u021biile. Practic, un pui \u00eenregistrat ca 12 va ar\u0103ta la trei luni ca o pisicu\u021b\u0103 aproape alb\u0103, cu ochii desena\u021bi cu creionul, \u00een timp ce un pui 11 va avea deja o mantie clar mai \u00eenchis\u0103 pe spate. Ambele sunt corecte, doar c\u0103 socoteala de acas\u0103 nu se potrive\u0219te \u00eentotdeauna cu cea din t\u00e2rg: mul\u021bi cump\u0103r\u0103tori \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 varianta deschis\u0103 \u0219i primesc, pe bun\u0103 dreptate, una umbrit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    Culorile burmillei \u0219i cum se cite\u0219te un cod EMS complet<\/h2>\n\n\n\n
    Cod complet<\/th>Cum se cite\u0219te<\/th>Cum arat\u0103<\/th><\/tr><\/thead>
    BML ns 11<\/td>burmilla, negru, argintiu, shaded<\/td>varianta clasic\u0103, mantie gri-\u00eenchis\u0103 pe fond alb-argintiu<\/td><\/tr>
    BML ns 12<\/td>burmilla, negru, argintiu, shell<\/td>voal fin, aproape alb, contur ocular foarte contrastant<\/td><\/tr>
    BML as 11<\/td>burmilla, albastru, argintiu, shaded<\/td>umbrire gri-alb\u0103struie, mai bl\u00e2nd\u0103 la privire<\/td><\/tr>
    BML ny 11<\/td>burmilla, negru, auriu, shaded<\/td>fond cald, de cais\u0103, \u00een loc de argintiu<\/td><\/tr>
    BML fs 11<\/td>burmilla, negru tortie, argintiu, shaded<\/td>pete de ro\u0219cat peste umbrirea neagr\u0103, doar la femele<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

    Literele de baz\u0103 sunt acelea\u0219i \u00een toate sistemele europene: n<\/strong> negru, a<\/strong> albastru, b<\/strong> ciocolatiu, c<\/strong> lila, d<\/strong> ro\u0219u, e<\/strong> crem, iar f, g, h \u0219i j marcheaz\u0103 variantele tortie.<\/p>\n\n\n

    Caracter: \u201eechilibrul de aur\u201d dintre dou\u0103 temperamente<\/h2>\n\n\n\n

    Birmaneza e o pisic\u0103 vulcanic\u0103: vorbe\u0219te mult, cere aten\u021bie, se bag\u0103 \u00een tot ce faci. Persanul chinchilla e exact opusul \u2013 calm, rezervat, decorativ. Burmilla st\u0103 la mijloc: are ini\u021biativa birmanezei f\u0103r\u0103 intensitatea ei obositoare \u0219i lini\u0219tea persanului f\u0103r\u0103 indiferen\u021ba lui.<\/p>\n\n\n\n

      \n
    1. Sociabilitate f\u0103r\u0103 insisten\u021b\u0103.<\/strong> Te \u00eenso\u021be\u0219te prin cas\u0103, dar nu se aga\u021b\u0103; prefer\u0103 s\u0103 stea l\u00e2ng\u0103 tine, nu neap\u0103rat pe tine.<\/li>\n\n\n\n
    2. Adaptabilitate real\u0103.<\/strong> Suport\u0103 mut\u0103rile \u0219i schimb\u0103rile de program mai bine dec\u00e2t majoritatea raselor orientale.<\/li>\n\n\n\n
    3. Inteligen\u021b\u0103 juc\u0103u\u0219\u0103.<\/strong> R\u0103m\u00e2ne copil\u0103roas\u0103 mult dup\u0103 ce a devenit adult\u0103: deschide u\u0219i de dulap \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 unde se \u021bine punga cu recompense.<\/li>\n\n\n\n
    4. Voce discret\u0103.<\/strong> Mieunatul este scurt \u0219i mai degrab\u0103 ciripit dec\u00e2t strig\u0103t.<\/li>\n\n\n\n
    5. Agresivitate foarte redus\u0103.<\/strong> Reac\u021bia tipic\u0103 la ceva nepl\u0103cut este retragerea, nu confruntarea.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

      Zicala noastr\u0103 spune c\u0103 pisica bl\u00e2nd\u0103 zg\u00e2rie r\u0103u<\/em>. Burmilla este una dintre pu\u021binele care contrazic proverbul: e bl\u00e2nd\u0103 \u0219i chiar a\u0219a se poart\u0103. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu are limite \u2013 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 le anun\u021b\u0103 din timp, prin postur\u0103 \u0219i prin retragere.<\/p>\n\n\n\n

      Ce a mo\u0219tenit de la fiecare p\u0103rinte<\/h2>\n\n\n\n
      Tr\u0103s\u0103tur\u0103<\/th>De la linia birmanez\u0103<\/th>De la linia persan\u0103 chinchilla<\/th><\/tr><\/thead>
      Conforma\u021bie<\/td>corp compact, greu pentru m\u0103rimea lui<\/td>\u2014<\/td><\/tr>
      Tip de blan\u0103<\/td>p\u0103r scurt, lipit, cu luciu<\/td>subblan\u0103 mai dens\u0103, varianta semilung\u0103<\/td><\/tr>
      Culoare<\/td>paleta de baz\u0103, inclusiv lila \u0219i ciocolatiu<\/td>efectul argintiu, conturul ochilor \u0219i al nasului<\/td><\/tr>
      Temperament<\/td>sociabilitate, curiozitate, ata\u0219ament fa\u021b\u0103 de om<\/td>calm, toleran\u021b\u0103, lipsa nevoii permanente de conversa\u021bie<\/td><\/tr>
      Risc ereditar<\/td>hipokaliemia WNK4, transmitere recesiv\u0103<\/td>boala polichistic\u0103 renal\u0103 PKD1, transmitere dominant\u0103<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

      Tabelul acesta este, \u00een esen\u021b\u0103, tot articolul \u00eentr-o pagin\u0103: fiecare lucru care ne place la ras\u0103 are un corespondent pe r\u00e2ndul de jos. Nu e un motiv de descurajare \u2013 ambele riscuri au test ADN.<\/p>\n\n\n\n

      Burmilla \u00een apartament: spa\u021biu vertical \u0219i rutin\u0103<\/h2>\n\n\n\n

      E o ras\u0103 parc\u0103 f\u0103cut\u0103 anume pentru locuit la bloc: nu are nevoie de curte \u0219i nu sufer\u0103 de agita\u021bia raselor orientale. Ce \u00eei trebuie e \u00een\u0103l\u021bime<\/strong> \u2013 o pisic\u0103 de apartament tr\u0103ie\u0219te pe vertical\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        \n
      • Plasa de balcon nu e op\u021bional\u0103.<\/strong> Curiozitatea rasei plus geamurile rabatabile formeaz\u0103 combina\u021bia cea mai periculoas\u0103 din apartamentele noastre; rama basculant\u0103 trebuie blocat\u0103 sau acoperit\u0103 cu plas\u0103 rigid\u0103.<\/li>\n\n\n\n
      • Verdea\u021ba de pe pervaz se verific\u0103.<\/strong> Crinii sunt toxici \u00een orice parte a plantei, iar dieffenbachia \u0219i cr\u0103ciuni\u021ba provoac\u0103 irita\u021bii serioase.<\/li>\n\n\n\n
      • Litiera se pune departe de zgomot<\/strong>, iar regula practic\u0103 e o litier\u0103 pentru fiecare pisic\u0103, plus una \u00een plus.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

        Singur\u0103tatea: punctul slab al rasei<\/h2>\n\n\n\n

        Dac\u0103 burmilla are un defect de temperament, acesta este. Nu suport\u0103 zilele lungi \u00een care casa e goal\u0103 de diminea\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 seara \u2013 \u0219i nu vorbim despre plictiseal\u0103, ci despre stres real: toaletare excesiv\u0103 p\u00e2n\u0103 la zone f\u0103r\u0103 p\u0103r, urinat \u00een afara litierei, vocalize noaptea.<\/p>\n\n\n\n

        Solu\u021bia cea mai onest\u0103 este a doua pisic\u0103, ideal un partener de v\u00e2rst\u0103 apropiat\u0103, introdus gradual. Dac\u0103 nu e o op\u021biune, compensa\u021bi prin structur\u0103: juc\u0103rii care elibereaz\u0103 recompense, un post de observa\u021bie la fereastr\u0103 \u0219i cincisprezece minute de joc intens seara, la ore fixe. O pisic\u0103 obosit\u0103 de joc doarme; una neocupat\u0103 devine inventiv\u0103 \u00een feluri care cost\u0103 mobil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        Burmilla \u0219i ceilal\u021bi: copii, pisici, animale mici<\/h2>\n\n\n\n

        Cu copiii se descurc\u0103 remarcabil, cu o condi\u021bie: s\u0103 existe un loc unde copilul nu ajunge \u2013 orice pisic\u0103 are nevoie de o ie\u0219ire din situa\u021bie. Cu alte pisici se \u00eempac\u0103 bine, dac\u0103 introducerea se face lent; cu roz\u0103toarele \u0219i cu p\u0103s\u0103rile, pruden\u021ba r\u0103m\u00e2ne obligatorie, fiindc\u0103 bl\u00e2nde\u021bea de caracter nu anuleaz\u0103 instinctul de v\u00e2n\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

        Un detaliu de care se lovesc mul\u021bi proprietari: burmilla \u00ee\u0219i \u00eent\u00e2mpin\u0103 vizitatorii, nu se ascunde sub canapea c\u00e2nd sun\u0103 cineva la u\u0219\u0103. Cu ochii \u00een patru la intr\u0103ri \u0219i ie\u0219iri \u2013 rasa asta a ap\u0103rut, la propriu, dintr-o u\u0219\u0103 deschis\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        \u00cenv\u0103\u021barea prin clicker<\/h2>\n\n\n\n

        Spre deosebire de multe pisici, burmilla lucreaz\u0103 cu pl\u0103cere pentru recompens\u0103. Metoda cu clicker func\u021bioneaz\u0103 excelent: un sunet scurt marcheaz\u0103 comportamentul dorit, iar recompensa vine \u00een mai pu\u021bin de o secund\u0103 dup\u0103 el. \u0218edin\u021bele se \u021bin scurte \u2013 dou\u0103 de c\u00e2te cinci minute pe zi bat una de dou\u0103zeci \u2013 iar recompensele se scad din ra\u021bia zilnic\u0103. Cea mai util\u0103 aplica\u021bie r\u0103m\u00e2ne transportorul: o pisic\u0103 obi\u0219nuit\u0103 s\u0103 intre singur\u0103 \u00een cutie transform\u0103 vizita la cabinet dintr-o lupt\u0103 \u00eentr-o formalitate.<\/p>\n\n\n\n

        S\u0103n\u0103tate: mo\u0219tenirea dubl\u0103 a unei rase hibride<\/h2>\n\n\n\n

        Trebuie spus limpede, chiar dac\u0103 e mai pu\u021bin comod: burmilla nu este o ras\u0103 lipsit\u0103 de muta\u021bii ereditare<\/strong>. Formularea aceasta apare \u00eenc\u0103 \u00een multe descrieri \u0219i este pur \u0219i simplu fals\u0103. Rasa are dou\u0103 probleme genetice bine documentate, mo\u0219tenite c\u00e2te una de la fiecare linie fondatoare, iar ambele au test ADN disponibil comercial. Vestea bun\u0103 e c\u0103, atunci c\u00e2nd un risc are test, el \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie o loterie: nu e nevoie de intui\u021bie, se cere h\u00e2rtia. Ce-i \u00een m\u00e2n\u0103 nu-i minciun\u0103<\/em> \u2013 iar aici m\u00e2na trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 dou\u0103 rezultate, nu unul.<\/p>\n\n\n\n

        PKD1: boala polichistic\u0103 renal\u0103, mo\u0219tenit\u0103 dominant<\/h2>\n\n\n\n

        Este mo\u0219tenirea persan\u0103: \u00een rinichi se formeaz\u0103 chisturi pline cu lichid, care cresc de-a lungul vie\u021bii \u0219i \u00eenlocuiesc treptat \u021besutul func\u021bional, iar rezultatul, la mul\u021bi ani distan\u021b\u0103, e insuficien\u021ba renal\u0103 cronic\u0103. Muta\u021bia se afl\u0103 \u00een gena PKD1<\/strong> \u0219i e notat\u0103 c.10063C>A<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

        Elementul decisiv e modul de transmitere: autozomal dominant<\/strong>. O singur\u0103 copie a variantei defecte, primit\u0103 de la un singur p\u0103rinte, e suficient\u0103 pentru ca pisica s\u0103 dezvolte boala. Nu exist\u0103 \u201epurt\u0103tor s\u0103n\u0103tos\u201d la PKD1 \u2013 cine are alela, o \u0219i manifest\u0103. Chisturile pot fi vizibile ecografic \u00eenc\u0103 din primul an, dar testul ADN se poate face la orice v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        C\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 este la burmilla? Singura m\u0103sur\u0103toare publicat\u0103 care include rasa este un studiu australian din 2001, al echipei conduse de Barrs, care a g\u0103sit 2 pisici pozitive din 14 testate<\/strong>. Paisprezece pisici nu formeaz\u0103 o statistic\u0103, ci o indica\u021bie. Prin urmare, procentele rotunde vehiculate prin articole \u2013 \u201etrei la sut\u0103\u201d, \u201ecinci la sut\u0103\u201d \u2013 nu au acoperire. Num\u0103rul real nu se cunoa\u0219te, iar concluzia practic\u0103 r\u0103m\u00e2ne aceea\u0219i indiferent de el: se cere testul, nu procentul.<\/p>\n\n\n\n

        Hipokaliemia WNK4: mo\u0219tenirea birmanez\u0103, transmis\u0103 recesiv<\/h2>\n\n\n\n

        A doua problem\u0103 vine din cealalt\u0103 jum\u0103tate a arborelui: o miopatie episodic\u0103 provocat\u0103 de sc\u0103derea potasiului din s\u00e2nge. Muta\u021bia este de tip nonsens, \u00een gena WNK4<\/strong>, notat\u0103 c.2902C>T<\/strong> \u2013 lan\u021bul proteic se opre\u0219te mai devreme dec\u00e2t ar trebui, iar proteina rezultat\u0103 nu \u00ee\u0219i face treaba.<\/p>\n\n\n\n

        Clinic, arat\u0103 dramatic pentru un st\u0103p\u00e2n neavizat: pisica are episoade de sl\u0103biciune care apar \u0219i trec, merge cu capul l\u0103sat mult sub linia umerilor, refuz\u0103 s\u0103 sar\u0103, pare \u021beap\u0103n\u0103 \u00een zona g\u00e2tului, iar peste c\u00e2teva ore se poart\u0103 ca \u0219i cum nimic nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat. Tratamentul de fond e suplimentarea cu potasiu, pe via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        Transmiterea este autozomal recesiv\u0103<\/strong>, \u0219i tocmai de aici vine capcana: o pisic\u0103 poate purta o singur\u0103 copie a muta\u021biei \u0219i s\u0103 fie perfect s\u0103n\u0103toas\u0103 toat\u0103 via\u021ba. Problema apare doar c\u00e2nd doi purt\u0103tori sunt \u00eemperechea\u021bi \u2013 statistic, un sfert dintre pui vor fi bolnavi, jum\u0103tate purt\u0103tori \u0219i doar un sfert complet liberi. Boala poate s\u0103ri genera\u021bii \u00eentregi f\u0103r\u0103 niciun semn \u0219i apoi s\u0103 apar\u0103 \u201epe nepus\u0103 mas\u0103\u201d, \u00eentr-o linie despre care toat\u0103 lumea credea c\u0103 e curat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        C\u00e2t de frecvent\u0103 este? Aici, spre deosebire de PKD1, avem o cifr\u0103 serioas\u0103: studiul publicat de Malik \u0219i colaboratorii \u00een 2015 a testat 133 de burmilla \u0219i a g\u0103sit 17 purt\u0103tori, aproximativ 13%<\/strong> \u2013 mai mult de una din opt. Acelea\u0219i linii birmaneze au dat muta\u021bia \u0219i altor rase, de la Asian \u0219i Bombay p\u00e2n\u0103 la Devon Rex, Sphynx \u0219i Tonkinez.<\/p>\n\n\n\n

        Consecin\u021ba administrativ\u0103 merit\u0103 re\u021binut\u0103: \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2018<\/strong>, GCCF a f\u0103cut testarea obligatorie pentru toate pisicile din grupul Asian \u2013 deci \u0219i pentru burmilla \u2013 \u00eenregistrate cu statut activ \u0219i destinate reproducerii. O pisic\u0103 cu dou\u0103 copii ale muta\u021biei nu intr\u0103 \u00een programul de cre\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n

        Dominant \u0219i recesiv: de ce diferen\u021ba schimb\u0103 \u00eentrebarea pus\u0103 cresc\u0103torului<\/h2>\n\n\n\n
         <\/th>PKD1 (de la persan)<\/th>WNK4 (de la birmanez\u0103)<\/th><\/tr><\/thead>
        Tip de transmitere<\/td>autozomal dominant<\/td>autozomal recesiv<\/td><\/tr>
        C\u00e2te copii produc boala<\/td>una singur\u0103<\/td>dou\u0103<\/td><\/tr>
        Exist\u0103 purt\u0103tor s\u0103n\u0103tos?<\/td>nu<\/td>da, \u0219i e frecvent<\/td><\/tr>
        Ce \u00eenseamn\u0103 \u201eun p\u0103rinte purt\u0103tor\u201d<\/td>termen f\u0103r\u0103 sens la o boal\u0103 dominant\u0103<\/td>acceptabil, dac\u0103 cel\u0103lalt este negativ<\/td><\/tr>
        Ce trebuie evitat absolut<\/td>orice reproduc\u0103tor pozitiv<\/td>\u00eemperecherea a doi purt\u0103tori<\/td><\/tr>
        C\u00e2nd se poate testa<\/td>la orice v\u00e2rst\u0103, inclusiv la pui<\/td>la orice v\u00e2rst\u0103, inclusiv la pui<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

        Tradus \u00een limbaj de discu\u021bie cu cresc\u0103torul: la PKD1 \u00eentrebi dac\u0103 ambii p\u0103rin\u021bi sunt negativi<\/em> \u0219i nu accep\u021bi alt\u0103 variant\u0103; la WNK4 \u00eentrebi statusul fiec\u0103rui p\u0103rinte \u2013 negativ, purt\u0103tor sau afectat \u2013 \u0219i verifici s\u0103 nu se fi \u00eent\u00e2lnit doi purt\u0103tori. Ambele analize se fac dintr-o prob\u0103 simpl\u0103 de saliv\u0103 sau de s\u00e2nge, \u00een laboratoare europene acreditate.<\/p>\n\n\n\n

        Pedigree-ul nu garanteaz\u0103, singur, niciun test<\/h2>\n\n\n\n

        Aici e locul unei preciz\u0103ri care conteaz\u0103 enorm pentru un cump\u0103r\u0103tor din Rom\u00e2nia: un certificat de origine dovede\u0219te ascenden\u021ba, nu s\u0103n\u0103tatea<\/strong>, iar c\u00e2t acoper\u0103 el ca garan\u021bie de testare depinde de sistemul care l-a emis.<\/p>\n\n\n\n

        Anexa privind testele genetice din Regulamentul de cre\u0219tere \u0219i \u00eenregistrare al FIFe trece \u00een dreptul codului BML<\/strong> un singur test: hipokaliemia WNK4, cu men\u021biunea \u201erecomandat\u201d<\/em>. Nu obligatoriu. Iar PKD1 nu apare deloc la burmilla \u2013 el figureaz\u0103, tot ca recomandare, la britanic\u0103, la persan \u0219i exotic, \u0219i la selkirk rex. Nu e o sc\u0103pare de redactare: aceea\u0219i anex\u0103 are \u0219i rubrica \u201eobligatoriu\u201d<\/em>, folosit\u0103 efectiv la bombay, la devon rex, la korat sau la grupul siamez-oriental. Doar c\u0103 burmilla nu se afl\u0103 printre ele.<\/p>\n\n\n\n

        Britanicii au mers, la aceea\u0219i ras\u0103, pe drumul opus: la GCCF testarea WNK4 este pur \u0219i simplu obligatorie din 2018. Deci acela\u0219i animal, acelea\u0219i dou\u0103 muta\u021bii \u2013 dar un pedigree britanic dovede\u0219te implicit un test, iar unul continental nu. Ce \u00eenseamn\u0103 asta la noi: un pedigree rom\u00e2nesc, oricare ar fi sistemul care l-a emis, nu con\u021bine prin el \u00eensu\u0219i dovada c\u0103 p\u0103rin\u021bii au fost testa\u021bi<\/strong>. \u00centrebarea trebuie pus\u0103 de cump\u0103r\u0103tor, punctual, \u0219i trebuie s\u0103 vizeze exact dou\u0103 rezultate pentru fiecare dintre p\u0103rin\u021bi: PKD1 \u0219i WNK4. Nu \u201etestele\u201d, la plural \u0219i \u00een general \u2013 ci acestea dou\u0103, pe nume.<\/p>\n\n\n

        Cardiomiopatia hipertrofic\u0103: ce se \u0219tie \u0219i ce nu se \u0219tie<\/h2>\n\n\n\n

        Cardiomiopatia hipertrofic\u0103 \u2013 \u00eengro\u0219area peretelui ventriculului st\u00e2ng \u2013 este cea mai frecvent\u0103 boal\u0103 cardiac\u0103 a pisicilor, apare la rase \u0219i la corcituri deopotriv\u0103 \u0219i poate evolua t\u0103cut ani de zile.<\/p>\n\n\n\n

        Ce nu se \u0219tie, \u00eens\u0103, este c\u00e2t de frecvent\u0103 este la burmilla. Nu exist\u0103 un studiu de prevalen\u021b\u0103 publicat pentru aceast\u0103 ras\u0103.<\/strong> Cifrele care circul\u0103 \u2013 \u201eopt la sut\u0103\u201d, \u201eopt p\u00e2n\u0103 la zece la sut\u0103\u201d \u2013 nu provin din nicio cercetare f\u0103cut\u0103 pe burmilla. Valoarea de aproximativ 8,5% pe care o vede\u021bi repetat\u0103 apar\u021bine unui studiu danez din 2011, coordonat de Granstr\u00f6m, efectuat pe pisici britanice cu p\u0103r scurt<\/em>. Este cifra altei rase, \u00eemprumutat\u0103 \u0219i lipit\u0103 aici \u2013 foarte probabil pornind exact de la confuzia de coduri descris\u0103 mai devreme.<\/p>\n\n\n\n

        R\u0103m\u00e2ne valabil c\u0103 boala se cunoa\u0219te la pisicile din linia birmanez\u0103 \u00een ansamblu \u0219i c\u0103 monitorizarea are sens. Instrumentul util e unul singur: ecocardiografia<\/strong> f\u0103cut\u0103 de un medic cu competen\u021b\u0103 \u00een cardiologie. Nu ascultarea la stetoscop \u2013 multe pisici afectate nu au suflu \u2013 \u0219i nu un test ADN, fiindc\u0103 muta\u021biile validate pentru cardiomiopatie sunt cunoscute la Maine Coon \u0219i la Ragdoll, nu la burmilla. Anexa privind examin\u0103rile de s\u0103n\u0103tate din regulamentul FIFe recomand\u0103, de altfel, pentru toate rasele, o ecografie ori o electrocardiogram\u0103 \u00eenainte de reproducere. Un procent rotund nu vindec\u0103 nimic; o ecografie la timp, da.<\/p>\n\n\n\n

        Restul listei: din\u021bi, greutate, rinichi la v\u00e2rsta a treia<\/h2>\n\n\n\n
          \n
        • Boala parodontal\u0103.<\/strong> Tartrul \u0219i gingivita apar devreme; periajul cu past\u0103 veterinar\u0103, \u00eenceput din copil\u0103rie, este cea mai ieftin\u0103 interven\u021bie posibil\u0103.<\/li>\n\n\n\n
        • Excesul de greutate dup\u0103 sterilizare.<\/strong> Necesarul caloric scade sensibil, apetitul nu.<\/li>\n\n\n\n
        • Func\u021bia renal\u0103 la v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103.<\/strong> Independent de PKD1, orice pisic\u0103 peste \u0219apte ani merit\u0103 un profil biochimic anual, cu creatinin\u0103 \u0219i SDMA.<\/li>\n\n\n\n
        • Sensibilit\u0103\u021bi cutanate.<\/strong> Unele exemplare reac\u021bioneaz\u0103 la puricii de sezon sau la ingrediente noi cu prurit \u0219i cruste pe g\u00e2t.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

          Cu \u00eengrijire corect\u0103, o burmilla tr\u0103ie\u0219te \u00een mod obi\u0219nuit 12\u201316 ani<\/strong>. Cifrele mai generoase din unele descrieri \u2013 \u201ep\u00e2n\u0103 la optsprezece ani\u201d \u2013 nu sunt imposibile ca excep\u021bii individuale, dar nu descriu rasa.<\/p>\n\n\n\n

          \u00cengrijirea bl\u0103nii, a ochilor \u0219i a din\u021bilor<\/h2>\n\n\n\n

          Aici rasa e generoas\u0103: spre deosebire de str\u0103mo\u0219ul persan, burmilla nu formeaz\u0103 noduri. Un periaj pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ajunge pentru varianta cu p\u0103r scurt, iar cea semilung\u0103 cere de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 tot anul.<\/p>\n\n\n\n

          \"\u00cengrijirea<\/figure>\n\n\n\n
            \n
          • Baia<\/strong> \u2013 rar, cel mult o dat\u0103 la dou\u0103 luni: sp\u0103latul prea des usuc\u0103 pielea \u0219i m\u0103tuie\u0219te luciul argintiu, adic\u0103 exact ce ne place la ras\u0103.<\/li>\n\n\n\n
          • Ochii<\/strong> \u2013 col\u021bul intern se \u0219terge cu o lavet\u0103 f\u0103r\u0103 scame, c\u00e2te una pentru fiecare ochi. Secre\u021biile abundente nu sunt \u201enormale pentru ras\u0103\u201d, ci motiv de consult.<\/li>\n\n\n\n
          • Urechile \u0219i din\u021bii<\/strong> \u2013 control s\u0103pt\u0103m\u00e2nal al urechilor, f\u0103r\u0103 be\u021bi\u0219oare \u00eempinse \u00een canal, \u0219i periaj dentar de dou\u0103-trei ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cu past\u0103 pentru pisici.<\/li>\n\n\n\n
          • Ghearele<\/strong> \u2013 se scurteaz\u0103 doar v\u00e2rful transparent, la aproximativ dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, plus cel pu\u021bin dou\u0103 suprafe\u021be de ascu\u021bit de \u00een\u0103l\u021bimi diferite.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

            Ghearele \u0219i ce spune legea rom\u00e2neasc\u0103<\/h2>\n\n\n\n

            Subiectul apare periodic \u00een discu\u021biile proprietarilor care au canapele scumpe, a\u0219a c\u0103 merit\u0103 l\u0103murit f\u0103r\u0103 ocoli\u0219uri. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00eendep\u0103rtarea chirurgical\u0103 a ghearelor este interzis\u0103 prin lege<\/strong>: Legea nr. 205\/2004 privind protec\u021bia animalelor include, la articolul 6, \u00een lista actelor de cruzime, interven\u021biile chirurgicale destinate modific\u0103rii aspectului unui animal \u00een scopuri care nu sunt curative \u2013 iar textul men\u021bioneaz\u0103 explicit \u00eenl\u0103turarea ghearelor \u0219i t\u0103ierea corzilor vocale.<\/p>\n\n\n\n

            Nu e o chestiune de estetic\u0103: opera\u021bia presupune amputarea ultimei falange a fiec\u0103rui deget, iar o pisic\u0103 f\u0103r\u0103 gheare recurge mai des la mu\u0219c\u0103tur\u0103, fiindc\u0103 i s-a luat singurul mijloc de avertisment. Alternativa legal\u0103 e banal\u0103: suprafe\u021be de ascu\u021bit potrivite \u0219i scurtarea regulat\u0103 a v\u00e2rfurilor.<\/p>\n\n\n\n

            Hr\u0103nire: ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat<\/h2>\n\n\n\n

            Pisica e un carnivor strict: baza ra\u021biei trebuie s\u0103 fie proteina animal\u0103 de calitate, cu gr\u0103simi moderate \u0219i aport minim de carbohidra\u021bi. Sursa se cite\u0219te pe etichet\u0103, la primele pozi\u021bii \u2013 \u201ecarne de pui\u201d, nu \u201ederivate de origine animal\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

              \n
            • Umed plus uscat.<\/strong> Hrana umed\u0103 asigur\u0103 aportul de ap\u0103, care la o ras\u0103 cu antecedente renale \u00een linie nu e un detaliu: pisicile beau pu\u021bin din instinct \u0219i compenseaz\u0103 prin hran\u0103.<\/li>\n\n\n\n
            • Fosforul conteaz\u0103<\/strong> la pisicile cu func\u021bie renal\u0103 deja modificat\u0103. Pentru una s\u0103n\u0103toas\u0103, o diet\u0103 renal\u0103 \u201epreventiv\u0103\u201d nu are rost.<\/li>\n\n\n\n
            • Apa, \u00een mai multe locuri<\/strong> \u2013 un vas departe de castronul cu m\u00e2ncare, eventual o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 cu recirculare.<\/li>\n\n\n\n
            • Ra\u021bii m\u0103surate.<\/strong> Hrana l\u0103sat\u0103 la discre\u021bie plus o pisic\u0103 sterilizat\u0103 sunt o re\u021bet\u0103 sigur\u0103 pentru obezitate.<\/li>\n\n\n\n
            • Meniurile g\u0103tite acas\u0103<\/strong> se fac numai cu re\u021bet\u0103 de la un medic nutri\u021bionist: carnea simpl\u0103, f\u0103r\u0103 taurin\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 raportul corect calciu-fosfor, duce la caren\u021be grave.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

              Felinologia din Rom\u00e2nia: cine ce reprezint\u0103<\/h2>\n\n\n\n

              Felinologia nu func\u021bioneaz\u0103 pe o structur\u0103 vertical\u0103 unic\u0103, ci pe mai multe sisteme paralele, care nu se subordoneaz\u0103 unul altuia. \u00cen Rom\u00e2nia sunt prezente cel pu\u021bin trei.<\/p>\n\n\n\n

                \n
              • FIFe<\/strong> \u2013 cea mai mare federa\u021bie european\u0103, cu peste patruzeci de membri cu drepturi depline. Membrul rom\u00e2n este Federa\u021bia Asocia\u021biilor Feline \u201eFelis Rom\u00e2nia\u201d<\/strong>, cu sediul \u00een Bucure\u0219ti; \u00een 2025, Rom\u00e2nia a g\u0103zduit pentru prima dat\u0103 Campionatul Mondial FIFe, la Romexpo.<\/li>\n\n\n\n
              • WCF<\/strong> \u2013 World Cat Federation, prezent\u0103 prin cluburi afiliate care organizeaz\u0103 expozi\u021bii interna\u021bionale \u00een mai multe ora\u0219e. Este sistemul din care provin codurile discutate mai devreme.<\/li>\n\n\n\n
              • TICA<\/strong> \u2013 prezent\u0103 mai ales prin felise \u00eenregistrate direct, adesea dublu afiliate \u0219i la WCF.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

                Consecin\u021ba pentru cump\u0103r\u0103tor: un pedigree rom\u00e2nesc poate proveni din oricare dintre aceste sisteme, iar documentele arat\u0103 diferit \u0219i folosesc coduri diferite. Niciunul nu e \u201efals\u201d fiindc\u0103 nu seam\u0103n\u0103 cu cel\u0103lalt; conteaz\u0103 ca actul s\u0103 fie emis de un club afiliat unei federa\u021bii interna\u021bionale, nu tip\u0103rit acas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

                Pedigree-ul: ce este, cine \u00eel cere \u0219i ce valoare are<\/h2>\n\n\n\n

                Un certificat de origine consemneaz\u0103 ascenden\u021ba pisicii pe cel pu\u021bin trei genera\u021bii \u0219i cuprinde numele, num\u0103rul de pedigree, rasa, sexul, codul EMS complet<\/strong>, data na\u0219terii, proprietarul \u0219i felisa. Registrul rom\u00e2nesc de profil este cunoscut sub numele de Cartea de Origine a Felinelor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

                Detaliul practic pe care mul\u021bi cump\u0103r\u0103tori \u00eel afl\u0103 prea t\u00e2rziu: pedigree-ul se solicit\u0103 de proprietarul femelei care a f\u0103tat<\/strong>, nu de cump\u0103r\u0103torul puiului, iar dac\u0103 pasul nu a fost f\u0103cut la timp, nu mai poate fi recuperat ulterior. Prin urmare \u00eentrebarea corect\u0103 nu este \u201eau p\u0103rin\u021bii pedigree?\u201d, ci \u201ea fost depus\u0103 cererea de pedigree pentru acest<\/em> cuib \u0219i la ce club?\u201d. Dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri care par identice \u0219i nu sunt deloc.<\/p>\n\n\n\n

                Juridic, \u00een Rom\u00e2nia certificatul de origine felin nu are un statut conferit de stat \u2013 nu exist\u0103 un registru genealogic public al pisicilor. Este un act privat, a c\u0103rui valoare vine din recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a clubului emitent, dar r\u0103m\u00e2ne singura dovad\u0103 verificabil\u0103 a ascenden\u021bei \u0219i singura cale prin care rezultatele testelor p\u0103rin\u021bilor cap\u0103t\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu puiul din bra\u021bele tale. F\u0103r\u0103 el, oric\u00e2t de argintie ar fi blana, cumperi m\u00e2\u021ba-n sac<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

                Are Rom\u00e2nia o ras\u0103 proprie de pisici?<\/h2>\n\n\n\n

                R\u0103spunsul scurt, \u0219i mai interesant dec\u00e2t pare: are un candidat, dar \u00eenc\u0103 nu o ras\u0103 pe deplin recunoscut\u0103<\/strong>. Se nume\u0219te pisica transilv\u0103nean\u0103, iar povestea ei seam\u0103n\u0103 izbitor cu cea a burmillei \u2013 doar c\u0103 se afl\u0103 cu patruzeci de ani mai devreme pe acela\u0219i drum.<\/p>\n\n\n\n

                La baza ei st\u0103 un tipar de blan\u0103 ap\u0103rut natural la pisicile f\u0103r\u0103 pedigree din jurul Carpa\u021bilor \u2013 \u00een Rom\u00e2nia, Ungaria, Slovacia, Polonia \u0219i Ucraina. Tiparul se nume\u0219te karpati<\/em> \u0219i e produs de o gen\u0103 dominant\u0103 care \u00eent\u00e2rzie depunerea pigmentului \u00een firul de p\u0103r: animalul are fire albe amestecate printre cele pigmentate, mai dese spre urechi, bot, labe \u0219i coad\u0103. Efectul e de \u201esare \u0219i piper\u201d, iar puii se nasc mai deschi\u0219i \u0219i se \u00eenchid pe m\u0103sur\u0103 ce cresc.<\/p>\n\n\n\n

                \u00cen lista oficial\u0103 de coduri a World Cat Federation, tiparul karpati are num\u0103rul 28<\/strong>, cu o men\u021biune care spune totul: e admis doar la pisicile f\u0103r\u0103 pedigree \u0219i la rasele care pot fi \u00eemperecheate cu acestea, fiind recunoscut de dou\u0103 federa\u021bii na\u021bionale. Rasa \u00een sine figureaz\u0103 \u00een aceea\u0219i list\u0103 la capitolul rase recunoscute provizoriu<\/em>, cu codul TRA<\/strong> \u00eenso\u021bit de particula \u201enon\u201d.<\/p>\n\n\n\n

                Diferen\u021ba nu este academic\u0103: regulamentul aceleia\u0219i federa\u021bii spune limpede c\u0103 rasele recunoscute primesc pedigree complet, iar toate celelalte primesc un document de eviden\u021b\u0103 de tip \u201eRIEX\u201d. Deci \u00een acela\u0219i tabel, la c\u00e2teva pagini distan\u021b\u0103, stau ambele capete ale sc\u0103rii \u2013 burmilla cu p\u0103r scurt, cu men\u021biunea ALL<\/em>, \u0219i pisica transilv\u0103nean\u0103, cu particula \u201enon\u201d.<\/p>\n\n\n\n

                Aici apare contrastul care spune cel mai mult despre noi. Rom\u00e2nia are patru rase autohtone canine recunoscute interna\u021bional, trei dintre ele definitiv. Rase feline autohtone cu recunoa\u0219tere deplin\u0103: niciuna<\/strong>. Motivul nu \u021bine de biologie \u2013 pisicile carpatine exist\u0103 de secole \u2013 ci de organizare: cineva trebuie s\u0103 scrie standardul, s\u0103 \u00eenregistreze felisele \u0219i s\u0103 mearg\u0103 cu genera\u021biile prin ringuri, ani la r\u00e2nd. Exact ce au f\u0103cut britanicii, dup\u0103 ce o u\u0219\u0103 a r\u0103mas deschis\u0103.<\/p>\n\n\n

                Legea 205\/2004 pe \u00een\u021belesul unui st\u0103p\u00e2n de pisic\u0103<\/h2>\n\n\n\n

                Legea nr. 205\/2004 privind protec\u021bia animalelor e actul de baz\u0103 care se aplic\u0103 unei pisici de cas\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i merit\u0103 citit\u0103 m\u0103car o dat\u0103: pune pe h\u00e2rtie lucruri pe care mul\u021bi le consider\u0103 doar bun-sim\u021b.<\/p>\n\n\n\n

                  \n
                • Cine r\u0103spunde.<\/strong> Legea define\u0219te de\u021bin\u0103torul larg: proprietarul, cel care \u021bine animalul cu orice titlu valabil \u0219i orice persoan\u0103 \u00een \u00eengrijirea c\u0103reia se afl\u0103 animalul \u2013 deci \u0219i vecinul care \u021bi-a luat pisica pe durata concediului.<\/li>\n\n\n\n
                • Ce datorezi animalului.<\/strong> Articolul 5 enumer\u0103: ad\u0103post corespunz\u0103tor, hran\u0103 \u0219i ap\u0103 suficiente, posibilitatea de mi\u0219care, \u00eengrijire \u0219i aten\u021bie, plus asisten\u021b\u0103 medical\u0103. Ultimul punct e cel mai des ignorat \u2013 lipsa tratamentului veterinar nu e o economie, e o abatere.<\/li>\n\n\n\n
                • Ce este interzis.<\/strong> Articolul 6 enumer\u0103 faptele considerate rele tratamente: uciderea inten\u021bionat\u0103, abandonul, folosirea animalelor vii pentru antrenarea altora, interven\u021biile chirurgicale \u00een scop estetic \u2013 inclusiv \u00eenl\u0103turarea ghearelor \u0219i t\u0103ierea corzilor vocale \u2013 \u0219i provocarea de suferin\u021b\u0103 prin orice mijloc.<\/li>\n\n\n\n
                • V\u00e2rsta la care puiul poate pleca.<\/strong> Tot la articolul 6 apare desp\u0103r\u021birea puilor de mam\u0103 \u00eenainte de opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u2013 cel mai practic reper legal al unui cump\u0103r\u0103tor: cine \u00ee\u021bi ofer\u0103 un pui la \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00ee\u021bi propune, tehnic vorbind, o fapt\u0103 interzis\u0103. Comportamental, optimul la pisici e chiar mai t\u00e2rziu, la dou\u0103sprezece-paisprezece s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

                  Microcip \u0219i \u00eenregistrare: ce e obligatoriu la noi \u0219i ce se schimb\u0103<\/h2>\n\n\n\n

                  Aici se face cea mai frecvent\u0103 gre\u0219eal\u0103 de informare din Rom\u00e2nia: se ia norma pentru o specie \u0219i se aplic\u0103 celeilalte. Pentru pisici, microcipul nu este obligatoriu prin lege \u00een Rom\u00e2nia<\/strong> \u2013 nu exist\u0103 un registru na\u021bional al pisicilor cu st\u0103p\u00e2n \u0219i nicio obliga\u021bie general\u0103 de identificare. Obliga\u021bia de microcipare \u0219i de \u00eenscriere \u00eentr-o baz\u0103 de date na\u021bional\u0103 prive\u0219te cealalt\u0103 specie de companie, prin Registrul de Eviden\u021b\u0103 a C\u00e2inilor cu St\u0103p\u00e2n. E exact norma care se transfer\u0103 gre\u0219it, prin analogie, asupra pisicilor.<\/p>\n\n\n\n

                  Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 microcipul nu are rost. Are, din trei motive concrete:<\/p>\n\n\n\n

                    \n
                  1. Este obligatoriu pentru pa\u0219aportul european<\/strong> \u2013 f\u0103r\u0103 cip nu se poate emite documentul de c\u0103l\u0103torie, indiferent de v\u00e2rsta sau stilul de via\u021b\u0103 al pisicii.<\/li>\n\n\n\n
                  2. Este singura identificare care nu se pierde.<\/strong> O pisic\u0103 fugit\u0103 pe scar\u0103 nu poart\u0103 zgard\u0103 \u0219i nu se \u00eentoarce singur\u0103 dintr-un cartier necunoscut; cipul citit la primul cabinet veterinar \u00eenchide povestea \u00een c\u00e2teva minute.<\/li>\n\n\n\n
                  3. Este pe cale s\u0103 devin\u0103 obligatoriu oricum.<\/strong> Dup\u0103 acordul politic din noiembrie 2025 \u0219i aprobarea Consiliului din mai 2026, Uniunea European\u0103 a adoptat primul regulament dedicat bun\u0103st\u0103rii \u0219i trasabilit\u0103\u021bii pisicilor \u0219i c\u00e2inilor: identificare prin microcip \u0219i \u00eenregistrare \u00een baze de date na\u021bionale interoperabile, inclusiv pentru animalele de\u021binute de persoane particulare, cu perioade de tranzi\u021bie.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

                    Traducerea pentru un st\u0103p\u00e2n de burmilla: cipul se pune oricum, ideal odat\u0103 cu prima vaccinare. Iar dac\u0103 pisica e destinat\u0103 reproducerii sau expozi\u021biilor, devine indispensabil \u2013 rezultatele testelor genetice se leag\u0103 de num\u0103rul lui, nu de numele animalului.<\/p>\n\n\n\n

                    Cu pisica prin Uniunea European\u0103: ordinea corect\u0103 a pa\u0219ilor<\/h2>\n\n\n\n

                    Circula\u021bia necomercial\u0103 a animalelor de companie \u00een interiorul Uniunii este reglementat\u0103 de Regulamentul (UE) nr. 576\/2013. Regulile sunt simple, dar ordinea lor este obligatorie<\/strong>, iar cine o inverseaz\u0103 reia procedura de la cap\u0103t.<\/p>\n\n\n\n

                    Pasul<\/th>Ce se face<\/th>De ce \u00een aceast\u0103 ordine<\/th><\/tr><\/thead>
                    1<\/td>Implantarea microcipului<\/td>identificarea trebuie s\u0103 existe \u00eenaintea oric\u0103rei \u00eenregistr\u0103ri veterinare<\/td><\/tr>
                    2<\/td>Vaccinarea antirabic\u0103<\/td>o vaccinare f\u0103cut\u0103 \u00eenaintea cipului nu este valabil\u0103 \u0219i se repet\u0103<\/td><\/tr>
                    3<\/td>A\u0219teptarea de 21 de zile<\/td>termenul minim de la vaccinarea primar\u0103 p\u00e2n\u0103 la data c\u0103l\u0103toriei<\/td><\/tr>
                    4<\/td>Emiterea pa\u0219aportului<\/td>documentul se elibereaz\u0103 de un medic veterinar autorizat de autoritatea sanitar-veterinar\u0103<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

                    Pa\u0219aportul, odat\u0103 emis, \u00eenso\u021be\u0219te animalul toat\u0103 via\u021ba, c\u00e2t timp num\u0103rul cipului r\u0103m\u00e2ne lizibil \u0219i vaccinarea e la zi. Pentru destina\u021bii din afara Uniunii cerin\u021bele difer\u0103 mult \u2013 unele state impun titrarea anticorpilor antirabici cu luni \u00eenainte, altele carantin\u0103 la sosire. \u0218i un sfat de la cei care chiar au c\u0103l\u0103torit cu o pisic\u0103: obi\u0219nui\u021bi animalul cu transportorul din timp, nu \u00een ajun.<\/p>\n\n\n\n

                    Cum alegi un pui de burmilla: lista de \u00eentreb\u0103ri<\/h2>\n\n\n\n
                      \n
                    1. Cei doi p\u0103rin\u021bi sunt testa\u021bi PKD1 \u0219i negativi am\u00e2ndoi?<\/strong> La o boal\u0103 dominant\u0103 nu exist\u0103 alt\u0103 variant\u0103 acceptabil\u0103.<\/li>\n\n\n\n
                    2. Care este statusul WNK4 al fiec\u0103rui p\u0103rinte?<\/strong> Negativ sau purt\u0103tor \u2013 dar niciodat\u0103 doi purt\u0103tori \u00eemperechea\u021bi \u00eentre ei.<\/li>\n\n\n\n
                    3. Pot vedea rezultatele, nu doar auzi despre ele?<\/strong> Buletinul poart\u0103 numele laboratorului \u0219i num\u0103rul de identificare al pisicii; f\u0103r\u0103 ele, h\u00e2rtia nu spune nimic.<\/li>\n\n\n\n
                    4. A fost f\u0103cut\u0103 cererea de pedigree pentru acest cuib \u0219i la ce club?<\/strong> \u00centrebarea se pune \u00eenainte, nu dup\u0103.<\/li>\n\n\n\n
                    5. Ce cod EMS complet are puiul?<\/strong> Compara\u021bi r\u0103spunsul cu documentul; 11 este varianta umbrit\u0103, 12 cea foarte deschis\u0103.<\/li>\n\n\n\n
                    6. La ce v\u00e2rst\u0103 pleac\u0103 puiul?<\/strong> Sub opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu se discut\u0103; peste dou\u0103sprezece e semnul unui cresc\u0103tor care \u00een\u021belege socializarea.<\/li>\n\n\n\n
                    7. Puii au crescut \u00een cas\u0103, printre oameni?<\/strong> Temperamentul echilibrat al rasei se pierde dac\u0103 primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s-au consumat izolat.<\/li>\n\n\n\n
                    8. Exist\u0103 o ecocardiografie recent\u0103 la reproduc\u0103tori?<\/strong> Nu e obligatorie nic\u0103ieri, dar prezen\u021ba ei arat\u0103 un cresc\u0103tor care nu se mul\u021bume\u0219te cu minimul.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

                      \u0218i un semnal de alarm\u0103 simplu:nimeni nu a studiat sistematic aceast\u0103 ras\u0103, a\u0219a c\u0103 pentru ea nu exist\u0103 o list\u0103 a bolilor ereditare \u2014 este o lips\u0103 de date, nu o dovad\u0103 de s\u0103n\u0103tate. Nu e o exagerare comercial\u0103 nevinovat\u0103, ci exact contrariul a ceea ce se \u0219tie despre burmilla \u2013 \u0219i, de regul\u0103, semnul c\u0103 \u00een spate nu s-a testat nimic.<\/p>\n\n\n\n

                      Avantaje \u0219i provoc\u0103ri ale rasei<\/h2>\n\n\n\n
                      \"Burmilla<\/figure>\n\n\n\n
                      Avantaje<\/th>Provoc\u0103ri<\/th><\/tr><\/thead>
                      Fire echilibrat\u0103, sociabil\u0103, cu agresivitate foarte redus\u0103<\/td>Suport\u0103 greu zilele lungi petrecute singur\u0103 \u00een cas\u0103<\/td><\/tr>
                      Voce discret\u0103 \u2013 potrivit\u0103 pentru locuit la bloc<\/td>Necesit\u0103 joc structurat zilnic, altfel se plictise\u0219te inventiv<\/td><\/tr>
                      Blan\u0103 spectaculoas\u0103, dar u\u0219or de \u00eentre\u021binut<\/td>Dou\u0103 riscuri ereditare documentate, care cer teste ADN la p\u0103rin\u021bi<\/td><\/tr>
                      Inteligent\u0103, \u00eenva\u021b\u0103 repede prin metoda cu clicker<\/td>Predispus\u0103 la cre\u0219tere \u00een greutate dup\u0103 sterilizare<\/td><\/tr>
                      Se \u00een\u021belege bine cu copiii \u0219i cu alte pisici<\/td>Instinctul de v\u00e2n\u0103toare r\u0103m\u00e2ne intact fa\u021b\u0103 de animalele mici<\/td><\/tr>
                      Recunoscut\u0103 de toate marile federa\u021bii, deci u\u0219or de documentat<\/td>Cresc\u0103tori pu\u021bini, a\u0219a c\u0103 a\u0219teptarea pentru un pui poate fi lung\u0103<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

                      Mituri despre burmilla, puse la punct<\/h2>\n\n\n\n
                        \n
                      • \u201eNu n\u0103p\u00e2rle\u0219te.\u201d<\/strong> Fals. N\u0103p\u00e2rle\u0219te de dou\u0103 ori pe an, doar c\u0103 p\u0103rul scurt \u0219i lipsa nodurilor fac procesul mai pu\u021bin vizibil.<\/li>\n\n\n\n
                      • Nimeni nu a studiat sistematic aceast\u0103 ras\u0103 pu\u021bin numeroas\u0103, a\u0219a c\u0103 pentru ea nu exist\u0103 o list\u0103 a bolilor ereditare \u2014 este o lips\u0103 de date, nu o dovad\u0103 de s\u0103n\u0103tate.<\/strong> Fals \u0219i periculos. Are dou\u0103, ambele identificate la nivel de muta\u021bie, ambele testabile.<\/li>\n\n\n\n
                      • \u201eEste o pisic\u0103 britanic\u0103 argintie.\u201d<\/strong> Fals. Britanica este alt\u0103 ras\u0103, cu alt cod, alt standard \u0219i alt profil de risc; confuzia vine din codurile copiate gre\u0219it.<\/li>\n\n\n\n
                      • \u201eTr\u0103ie\u0219te optsprezece ani.\u201d<\/strong> Neconfirmat ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 de ras\u0103. Intervalul de referin\u021b\u0103 este 12\u201316 ani.<\/li>\n\n\n\n
                      • \u201eA fost recunoscut\u0103 de TICA \u00eenc\u0103 din anii ’90.\u201d<\/strong> Fals. Decizia TICA a fost luat\u0103 \u00een 2014 \u0219i a intrat \u00een vigoare la 1 mai 2015.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

                        Pisicile hipoalergenice nu exist\u0103. Toate pisicile, inclusiv Burmilla, produc alergenul Fel d 1<\/em> \u00een saliv\u0103 \u0219i \u00een secre\u021biile pielii, iar diferen\u021bele dintre exemplare sunt mai mari dec\u00e2t cele dintre rase. Cine are alergie ar trebui s\u0103 petreac\u0103 timp cu pisica respectiv\u0103 \u0219i s\u0103 discute cu un medic alergolog, \u00een loc s\u0103 se bazeze pe ras\u0103.<\/p>\n\n\n

                        \u00centreb\u0103ri frecvente despre ras\u0103<\/h2>\n\n\n\n

                        De unde provine burmilla?<\/strong>
                        \nRasa s-a n\u0103scut \u00een Marea Britanie, \u00een 1981, dintr-o \u00eemperechere neplanificat\u0103 \u00eentre o femel\u0103 birmanez\u0103 lilac \u0219i un motan persan chinchilla argintiu, care urma s\u0103 fie castrat peste c\u00e2teva zile. Cuibul a venit pe lume la 11 septembrie 1981 \u0219i cuprindea patru femele cu p\u0103r scurt, negru umbrit pe fond argintiu. De la linia birmanez\u0103 rasa a mo\u0219tenit conforma\u021bia \u0219i firea; de la cea persan\u0103, blana argintie \u0219i conturul \u00eentunecat al ochilor.<\/p>\n\n\n\n

                        Prin ce difer\u0103 burmilla, ca fire, de birmanez\u0103?<\/strong>
                        \nA p\u0103strat sociabilitatea \u0219i ata\u0219amentul birmanezei, dar \u00eentr-o versiune vizibil mai calm\u0103: vorbe\u0219te mai pu\u021bin, insist\u0103 mai rar, se retrage \u00een loc s\u0103 se confrunte. R\u0103m\u00e2ne, \u00een schimb, la fel de dependent\u0103 de companie \u2013 nici burmilla nu suport\u0103 bine zilele \u00eentregi petrecute singur\u0103 \u00een cas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

                        Ce teste genetice trebuie cerute cresc\u0103torului \u0219i de ce sunt dou\u0103, nu unul?<\/strong>
                        \nPentru c\u0103 rasa are dou\u0103 mo\u0219teniri diferite. Primul este PKD1, boala polichistic\u0103 renal\u0103 venit\u0103 din linia persan\u0103, cu transmitere autozomal dominant\u0103: o singur\u0103 copie a muta\u021biei produce boala, deci ambii p\u0103rin\u021bi trebuie s\u0103 fie negativi. Al doilea este hipokaliemia WNK4, venit\u0103 din linia birmanez\u0103, cu transmitere autozomal recesiv\u0103: aici exist\u0103 purt\u0103tori perfect s\u0103n\u0103to\u0219i, iar regula este ca doi purt\u0103tori s\u0103 nu fie niciodat\u0103 \u00eemperechea\u021bi \u00eentre ei. Aten\u021bie: pedigree-ul singur nu dovede\u0219te nimic despre testare \u2013 \u00een regulamentul FIFe testul WNK4 este doar recomandat la burmilla, iar PKD1 nici nu apare la aceast\u0103 ras\u0103, \u00een timp ce GCCF \u00eel impune pe primul din 2018.<\/p>\n\n\n\n

                        Ce \u00eenseamn\u0103 codul BML de pe pedigree-ul pisicii mele?<\/strong>
                        \nDepinde de sistemul care a emis documentul, tocmai de aceea codul se cite\u0219te \u00eempreun\u0103 cu antetul. La FIFe, BML este burmilla cu p\u0103r scurt. \u00cen nomenclatorul WCF, BML desemneaz\u0103 varianta cu p\u0103r semilung, iar cea cu p\u0103r scurt poart\u0103 codul BMS. \u00cen schimb, un cod care \u00eencepe cu BSH nu are leg\u0103tur\u0103 cu rasa: la FIFe acelea sunt ini\u021bialele pisicii britanice cu p\u0103r scurt, iar \u00een lista WCF ele apar\u021bin pisicii braziliene cu p\u0103r scurt.<\/p>\n\n\n\n

                        Cine elibereaz\u0103 pedigree-ul unei pisici \u00een Rom\u00e2nia \u0219i ce valoare are documentul?<\/strong>
                        \nCertificatul de origine este emis de un club felin afiliat unei federa\u021bii interna\u021bionale. La noi sunt prezente FIFe \u2013 prin Federa\u021bia Asocia\u021biilor Feline \u201eFelis Rom\u00e2nia\u201d \u2013, WCF, prin cluburi afiliate, \u0219i TICA, prin felise \u00eenregistrate direct. Documentul nu are un statut conferit de stat, pentru c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu exist\u0103 un registru genealogic public al pisicilor; valoarea lui vine din recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a clubului emitent. Aten\u021bie la un detaliu practic: pedigree-ul se solicit\u0103 de proprietarul femelei care a f\u0103tat, nu de cump\u0103r\u0103tor, iar dac\u0103 pasul nu a fost f\u0103cut la timp, cump\u0103r\u0103torul nu \u00eel mai poate face ulterior.<\/p>\n\n\n\n

                        Este obligatoriu microcipul pentru pisici \u00een Rom\u00e2nia?<\/strong>
                        \nNu \u00een acest moment. Obliga\u021bia legal\u0103 de identificare \u0219i de \u00eenscriere \u00eentr-o baz\u0103 de date na\u021bional\u0103 prive\u0219te cealalt\u0103 specie de companie, prin Registrul de Eviden\u021b\u0103 a C\u00e2inilor cu St\u0103p\u00e2n; pentru pisici nu exist\u0103 un registru echivalent. Microcipul r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i obligatoriu \u00een fapt dac\u0103 vrei pa\u0219aport european \u0219i devine obligatoriu prin lege \u00een anii urm\u0103tori: Uniunea European\u0103 a adoptat un regulament dedicat bun\u0103st\u0103rii \u0219i trasabilit\u0103\u021bii pisicilor \u0219i c\u00e2inilor, care prevede microciparea \u0219i \u00eenregistrarea \u00een baze de date na\u021bionale interoperabile, cu perioade de tranzi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

                        Ce spune legea rom\u00e2neasc\u0103 despre \u00eendep\u0103rtarea ghearelor?<\/strong>
                        \nEste interzis\u0103. Legea nr. 205\/2004 privind protec\u021bia animalelor include, la articolul 6, printre relele tratamente, interven\u021biile chirurgicale destinate modific\u0103rii aspectului unui animal \u00een alte scopuri dec\u00e2t cele curative, men\u021bion\u00e2nd explicit \u00eenl\u0103turarea ghearelor \u0219i t\u0103ierea corzilor vocale. Alternativele legale sunt suprafe\u021bele de ascu\u021bit de \u00een\u0103l\u021bimi diferite, scurtarea regulat\u0103 a v\u00e2rfului transparent al ghearei \u0219i, la nevoie, capi\u0219oanele de silicon.<\/p>\n\n\n\n

                        Ce \u00eemi trebuie ca s\u0103 c\u0103l\u0103toresc cu pisica \u00een Uniunea European\u0103?<\/strong>
                        \nRegulamentul (UE) nr. 576\/2013 cere trei lucruri, \u00een aceast\u0103 ordine exact\u0103: mai \u00eent\u00e2i microcipul, apoi vaccinarea antirabic\u0103 efectuat\u0103 dup\u0103 implantarea cipului, apoi un termen de 21 de zile p\u00e2n\u0103 la data c\u0103l\u0103toriei. Pa\u0219aportul se elibereaz\u0103 de un medic veterinar autorizat de autoritatea sanitar-veterinar\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2ne valabil pe via\u021b\u0103, c\u00e2t timp num\u0103rul cipului e lizibil \u0219i vaccinarea se men\u021bine la zi. O vaccinare f\u0103cut\u0103 \u00eenaintea cipului nu conteaz\u0103 \u0219i trebuie repetat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

                        Este burmilla o pisic\u0103 hipoalergenic\u0103?<\/strong>
                        \nNu. Pisici hipoalergenice nu exist\u0103. Alergenul principal, Fel d 1, este produs \u00een glandele salivare \u0219i sebacee, nu \u00een blan\u0103, iar diferen\u021bele dintre dou\u0103 exemplare din aceea\u0219i ras\u0103 sunt mai mari dec\u00e2t cele dintre rase. Cine are alergie ar trebui s\u0103 petreac\u0103 timp \u00een preajma pisicii concrete \u0219i s\u0103 discute cu un medic alergolog, \u00een loc s\u0103 se bazeze pe reputa\u021bia unei rase.<\/p>\n\n\n\n

                        Concluzie<\/h2>\n\n\n\n

                        Burmilla<\/strong> este una dintre pu\u021binele rase la care povestea de origine \u0219i sfatul practic se suprapun perfect: s-a n\u0103scut dintr-o u\u0219\u0103 l\u0103sat\u0103 deschis\u0103 \u0219i a devenit ras\u0103 pentru c\u0103, dup\u0103 aceea, cineva a lucrat metodic zece ani. Exact aceasta este \u0219i cheia alegerii unui pui \u2013 farmecul se vede din prima privire, dar ce \u021bine paisprezece ani \u00eenainte se afl\u0103 doar din documente: dou\u0103 rezultate genetice, un cod EMS citit corect \u0219i un certificat de origine cerut la timp.<\/p>\n\n\n\n

                        Pentru o familie din Rom\u00e2nia, rasa se potrive\u0219te aproape ideal: bl\u00e2nd\u0103 cu copiii, t\u0103cut\u0103 pentru via\u021ba la bloc, u\u0219or de \u00eengrijit, sociabil\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie obositoare. Singura ei condi\u021bie real\u0103 este compania. Dac\u0103 po\u021bi s\u0103 i-o oferi, vei avea al\u0103turi, timp de 12\u201316 ani<\/strong>, o pisic\u0103 echilibrat\u0103, inteligent\u0103 \u0219i cu o blan\u0103 care \u00ee\u0219i schimb\u0103 nuan\u021ba la fiecare raz\u0103 de lumin\u0103. Iar dac\u0103 povestea pisicii transilv\u0103nene v\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een minte dup\u0103 acest articol, e cu at\u00e2t mai bine: undeva \u00een Carpa\u021bi se plimb\u0103, chiar acum, pisici care au tot ce le trebuie ca s\u0103 devin\u0103 o ras\u0103 \u2013 le lipse\u0219te doar deceniul de r\u0103bdare pe care burmilla l-a primit la vremea ei.<\/p>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                        Burmilla este o pisic\u0103 elegant\u0103, cu o blan\u0103 unic\u0103, m\u0103t\u0103soas\u0103, cu efect de \u201evoal\u201d, care \u00eembin\u0103 luxul persan al bl\u0103nii cu sociabilitatea birmanez\u0103. Se\u2026<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":11733,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4509],"tags":[4937,4936,4882,4835],"moimportance":[],"class_list":["post-11738","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-cats-behavior-ro","tag-pisici-blande","tag-pisici-cu-ochi-verzi","tag-pisici-cu-par-scurt-sau-lung","tag-pisici-din-marea-britanie"],"views":22,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11738","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11738"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11738\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28338,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11738\/revisions\/28338"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11733"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11738"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11738"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11738"},{"taxonomy":"moimportance","embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moimportance?post=11738"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}