{"id":121829,"date":"2016-09-19T00:00:00","date_gmt":"2016-09-18T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/tvaryny.com\/?p=121829"},"modified":"2026-09-02T19:24:14","modified_gmt":"2026-09-02T16:24:14","slug":"akbash","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-akbash-dog","title":{"rendered":"Akbash"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Akbash-ul (Akbash Dog)<\/strong> este un c\u00e2ine alb turcesc de paz\u0103 a turmelor, din vestul Anatoliei. Numele lui \u00eenseamn\u0103 literal \u00abcap alb\u00bb \u0219i \u00eel opune karabash-ului, \u00abcapul negru\u00bb. Nu este un c\u00e2ine de m\u00e2nat care dirijeaz\u0103 mi\u0219carea turmei: akbash-ul tr\u0103ie\u0219te \u00een interiorul turmei \u0219i intercepteaz\u0103 amenin\u021barea din afar\u0103, de aceea are nevoie de un st\u0103p\u00e2n preg\u0103tit pentru un c\u00e2ine care decide singur. Rasa are \u00een plus ceva rar printre rasele autohtone: exist\u0103 <strong>eviden\u021be de teren cu cifre<\/strong>. Cresc\u0103torii americani de oi care au luat akbash \u00eempotriva coio\u021bilor au completat chestionare, iar acele tabele pot fi citite \u0219i azi. Mai multe rase \u00een catalogul <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\">Tvaryny<\/a>.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Akbash: prezentare detaliat\u0103 \u0219i caracteristicile rasei<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"450\" height=\"450\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash_color.png\" alt=\"Akbash\" class=\"wp-image-121761\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash_color.png 450w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash_color-300x300.png 300w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash_color-150x150.png 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 450px) 100vw, 450px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-table\"><table><tbody><tr><td><strong>\u021aara de origine<\/strong><\/td><td>Turcia (Eski\u015fehir, Afyon, Polatl\u0131, Sivrihisar \u2014 potrivit registrului de stat turc)<\/td><\/tr><tr><td><strong>Utilizare<\/strong><\/td><td>Paza turmei \u0219i a gospod\u0103riei (\u00abs\u00fcr\u00fc koruma ve bek\u00e7ilik\u00bb \u00een registru)<\/td><\/tr><tr><td><strong>Statut \u00een registre<\/strong><\/td><td>Ras\u0103 distinct\u0103 la UKC (din 1 ianuarie 1998) \u0219i \u00een registrul de stat turc al raselor autohtone (din 9 iulie 2006); nu are un standard FCI propriu<\/td><\/tr><tr><td><strong>\u00cen\u0103l\u021bimea la greab\u0103n (masculi)<\/strong><\/td><td>76\u201386 cm dup\u0103 standardul UKC; 63\u201381 cm (\u00een medie 71,2) dup\u0103 m\u0103sur\u0103torile de teren turce\u0219ti<\/td><\/tr><tr><td><strong>\u00cen\u0103l\u021bimea la greab\u0103n (femele)<\/strong><\/td><td>71\u201381 cm dup\u0103 standardul UKC; 59\u201371 cm (\u00een medie 65,9) dup\u0103 m\u0103sur\u0103torile de teren turce\u0219ti<\/td><\/tr><tr><td><strong>Greutate (masculi)<\/strong><\/td><td>UKC nu d\u0103 un interval, ci o valoare medie \u2014 120 de livre (\u224854 kg); registrul turc indic\u0103 40\u201360 kg<\/td><\/tr><tr><td><strong>Greutate (femele)<\/strong><\/td><td>UKC: \u00een medie 90 de livre (\u224841 kg); registrul turc: 35\u201345 kg<\/td><\/tr><tr><td><strong>Maturizare<\/strong><\/td><td>2\u20133 ani; femelele se maturizeaz\u0103 mai devreme dec\u00e2t masculii (ambele surse concord\u0103)<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Unde trece grani\u021ba rasei: de ce registrele num\u0103r\u0103 diferit<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceasta este \u00eentrebarea central\u0103 a paginii, iar r\u0103spunsul onest nu este nici \u00abakbash-ul este o ras\u0103 distinct\u0103\u00bb, nici \u00abakbash-ul este o varietate a anatolianului\u00bb, ci enumerarea a <strong>cine traseaz\u0103 linia \u0219i unde<\/strong>. Scheme diferite produc liste diferite, iar niciuna dintre ele nu gre\u0219e\u0219te: pur \u0219i simplu r\u0103spund la \u00eentreb\u0103ri diferite.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>United Kennel Club (SUA).<\/strong> A recunoscut Akbash Dog-ul ca ras\u0103 distinct\u0103 la <strong>1 ianuarie 1998<\/strong> \u0219i \u00eel \u00eencadreaz\u0103 \u00een grupa c\u00e2inilor de paz\u0103; versiunea \u00een vigoare a standardului poart\u0103 data de 1 aprilie 1998. \u00cen preambul, UKC scrie explicit c\u0103 aceast\u0103 recunoa\u0219tere a decurs din munca de teren a americanilor <strong>David \u0219i Judy Nelson<\/strong>, care au studiat ace\u0219ti c\u00e2ini \u00een Turcia \u00eencep\u00e2nd din anii 1970.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Statul turc.<\/strong> Akbash-ul a fost \u00eenscris pe lista raselor \u0219i liniilor autohtone printr-o anex\u0103 proprie (Ek-32) la comunicatul nr. 2006\/32, publicat \u00een <em>Resm\u00ee Gazete<\/em> la <strong>9 iulie 2006, num\u0103rul 26223<\/strong>. Registrul este \u021binut de ministerul Agriculturii; al\u0103turi, \u00een acela\u0219i document, figureaz\u0103 Malya \u2014 o oaie, nu un c\u00e2ine. Este vorba, a\u0219adar, de un registru general al resurselor genetice, nu de o nomenclatur\u0103 chinologic\u0103. Mai devreme, \u00een 2002, Institutul Turc de Standardizare publicase un standard de ras\u0103 separat (TS 12891).<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Federa\u021bia chinologic\u0103 turc\u0103 (KIF).<\/strong> \u021aine akbash-ul pe lista raselor na\u021bionale separat de kangal, de malakl\u0131 de Aksaray \u0219i de copoii turce\u0219ti, \u0219i \u00eel descrie ca versiunea turceasc\u0103 a c\u00e2inilor albi de turm\u0103 din sudul \u0219i estul Europei.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>FCI.<\/strong> Aici akbash-ul nu exist\u0103 \u0219i nu a existat niciodat\u0103 separat. P\u00e2n\u0103 \u00een 2018 standardul FCI nr. 331 se numea \u00abciob\u0103nesc anatolian\u00bb \u0219i <strong>reunea kangalul, akbash-ul \u0219i celelalte tipuri de paznici turce\u0219ti \u00eentr-o singur\u0103 ras\u0103<\/strong>. \u00cen 2018 FCI a schimbat denumirea \u0219i a publicat un standard nou: versiunea \u00een vigoare, nr. 331 din 15 iunie 2018, se nume\u0219te \u00abKangal \u00c7oban K\u00f6pe\u011fi\u00bb. \u00cen lista raselor din grupa 2 a FCI, Turcia apare ast\u0103zi cu exact o intrare \u2014 kangalul; nici akbash-ul, nici m\u0103car vechea denumire \u00abciob\u0103nesc anatolian\u00bb nu figureaz\u0103 acolo. Pentru FCI, prin urmare, c\u00e2inele alb turcesc nu \u0219i-a pierdut o rubric\u0103 proprie: nu a avut niciodat\u0103 una, iar rubrica comun\u0103 poart\u0103 acum numele altui tip regional.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Practica american\u0103 a anilor 1980.<\/strong> Aici grani\u021ba trecea \u00een alt\u0103 parte. Un articol despre ciob\u0103nescul anatolian din revista <em>Rangelands<\/em> din aprilie 1982 enumer\u0103 akbash-ul pur \u0219i simplu ca <strong>variant\u0103 de culoare<\/strong> a anatolianului: \u00abOther color variants may include buff or white (Akbash \u2014 &#8222;white head&#8221;)\u00bb. C\u00e2inii turce\u0219ti albi erau atunci \u00eenregistra\u021bi \u00een SUA drept anatolieni, iar o parte din confuzia de azi vine tocmai de acolo.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Fi\u0219a de \u00eenregistrare turceasc\u0103 din 2006 con\u021bine un r\u00e2nd separat \u00een sec\u021biunea de genetic\u0103: \u00ablucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice au dovedit c\u0103 kangalul \u0219i akbash-ul sunt c\u00e2ini diferi\u021bi\u00bb. Merit\u0103 \u00een\u021beles statutul acestei fraze: este <strong>afirma\u021bia unui document de reglementare<\/strong>, iar el nu nume\u0219te nicio lucrare concret\u0103. Un document care afirm\u0103 c\u0103 ceva a fost dovedit nu este el \u00eensu\u0219i dovada. Lucr\u0103rile pe care cel mai probabil se sprijin\u0103 pot fi \u00eens\u0103 g\u0103site \u2014 \u0219i trebuie citite \u00eempreun\u0103 cu m\u0103rimea e\u0219antionului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">O lucrare de master realizat\u0103 \u00een 2005 la Universitatea Tehnic\u0103 din Orientul Mijlociu (METU) sub coordonarea profesoarei \u0130nci Togan a citit 585 de perechi de baze din regiunea de control a ADN-ului mitocondrial la <strong>105 kangali \u0219i 9 akbash<\/strong>. Rezultatul separ\u0103 \u00eentr-adev\u0103r cele dou\u0103 grupuri, \u0219i le separ\u0103 curat: kangalii poart\u0103 un haplogrup rar, <strong>D<\/strong>, prezent doar la c\u00e2ini scandinavi (36 % din probe), turce\u0219ti (20 %), portughezi (20 %) \u0219i la unul singur spaniol \u2014 iar <strong>la akbash lipse\u0219te complet<\/strong>. Dup\u0103 acelea\u0219i secven\u021be, kangalii s-au dovedit mai apropia\u021bi de c\u00e2inii scandinavi \u0219i din sud-vestul Asiei, iar akbash-ii de cei europeni \u0219i est-asiatici. O alt\u0103 lucrare, pe 100 de markeri microsateli\u021bi, a g\u0103sit de asemenea o diferen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 statistic \u00eentre kangal \u0219i akbash.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nou\u0103 c\u00e2ini este pu\u021bin, iar ADN-ul mitocondrial arat\u0103 doar linia matern\u0103, a\u0219a c\u0103 pruden\u021ba este binevenit\u0103. Dar cel mai interesant este altceva: <strong>dup\u0103 conforma\u021bie cele dou\u0103 rase nu se deosebesc<\/strong>. Zootehni\u0219ti turci care au m\u0103surat 59 de akbash au conchis c\u0103, dup\u0103 m\u0103sur\u0103torile corporale, akbash-ul are o \u00abasem\u0103nare foarte str\u00e2ns\u0103\u00bb cu kangalul \u0219i cu ciob\u0103nescul de Kars \u2014 singura diferen\u021b\u0103 g\u0103sit\u0103 privea lungimea trunchiului, mai mic\u0103 la akbash, adic\u0103 o construc\u021bie mai compact\u0103. Markerii, a\u0219adar, separ\u0103 aceste rase, iar centimetrii nu. Ambele rezultate sunt corecte; ele r\u0103spund pur \u0219i simplu la \u00eentreb\u0103ri diferite.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Concluzia practic\u0103 pentru cititor este simpl\u0103. Dac\u0103 vi se arat\u0103 un pedigriu, uita\u021bi-v\u0103 <strong>ce organiza\u021bie l-a eliberat<\/strong>: \u00eentr-un document UKC akbash-ul va fi akbash, \u00eentr-un document FCI c\u00e2inele alb turcesc nu are nicio rubric\u0103, iar \u00een h\u00e2rtiile turce\u0219ti totul depinde dac\u0103 este registrul ministerului, standardul TSE sau catalogul federa\u021biei chinologice. Aceste sisteme nu se contrazic \u2014 pur \u0219i simplu nu vorbesc despre acela\u0219i lucru.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Istoria rasei: de la turmele Anatoliei la fermele americane<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Standardul UKC formuleaz\u0103 originea cu pruden\u021b\u0103: \u00abthe origins of the breed are obscure\u00bb, de\u0219i rasa este \u00abknown to be an ancient pure breed\u00bb. Aceast\u0103 pruden\u021b\u0103 merit\u0103 p\u0103strat\u0103, pentru c\u0103 cifrele concrete ale vechimii c\u0103l\u0103toresc. Articolul din 1982 deja citat vorbe\u0219te, despre c\u00e2inii anatolieni, de \u00abpeste 6.000 de ani\u00bb \u0219i evoc\u0103 vremurile babiloniene; textele de popularizare despre akbash indic\u0103 mai des \u00een jur de trei mii de ani. Aceste cifre nu se sprijin\u0103 pe niciun material datat \u0219i nu se reduc una la alta \u2014 cel mai exact lucru care se poate spune este deci: rasa este veche, iar v\u00e2rsta ei nu a m\u0103surat-o nimeni.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De altfel, cel mai franc despre asta scrie chiar FCI, \u00een preambulul la standardul rasei turce\u0219ti vecine: \u00abalthough each nation eagerly designates a breed history for their national breeds, rarely is it possible to come up with an accurate one, especially when it comes to livestock protection dogs\u00bb. Sunt cuvintele unei federa\u021bii chinologice despre propriul gen, \u0219i nu exist\u0103 avertisment mai bun \u00eempotriva oric\u0103rei \u00abvechimi de trei milenii\u00bb.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ceea ce este cu adev\u0103rat documentat este partea recent\u0103 a istoriei, \u0219i ea este surprinz\u0103tor de concret\u0103. David \u0219i Judy Nelson au \u00eenceput s\u0103 studieze c\u00e2inii albi turce\u0219ti de turm\u0103 \u00een anii 1970 \u0219i, potrivit standardului UKC, au <strong>importat peste 40 de akbash \u00een Statele Unite<\/strong>. Acei c\u00e2ini au devenit nucleul fondator al rasei \u00een Statele Unite \u0219i Canada. \u00cen <strong>1980<\/strong> Departamentul Agriculturii al SUA a inclus akbash-ii \u00een Predator Control Program \u2014 \u0219i de acolo provin cifrele pe care rasele autohtone de obicei nu le au.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Momentul nu a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. \u00cen 1972 guvernul federal american a interzis otr\u0103vurile pe terenurile federale, iar o directiv\u0103 a secretarului de Interne din noiembrie 1979 a dat prioritate metodelor neletale. Cresc\u0103torilor de oi le trebuia un instrument care s\u0103 func\u021bioneze f\u0103r\u0103 otrav\u0103 \u2014 iar c\u00e2inii de turm\u0103 eurasiatici au trecut de la exotism la obiect de cercetare de stat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ce a urmat merit\u0103 spus direct. Asocia\u021bia american\u0103 a rasei a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een <strong>1979<\/strong>, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 1996 \u00een SUA erau \u00eenregistra\u021bi aproximativ <strong>1.500 de akbash<\/strong>. \u00cen Turcia \u00eens\u0103\u0219i, la momentul unui studiu zootehnic din 2012, nu exista niciun club sau asocia\u021bie de ras\u0103, pentru ace\u0219ti c\u00e2ini nu se \u021bineau pedigriuri scrise, iar efectivul, \u00een estimarea autorilor, sc\u0103dea de la an la an. Aceia\u0219i autori presupun cu pruden\u021b\u0103 c\u0103 <em>ar putea fi<\/em> deja mai mul\u021bi akbash \u00een Statele Unite dec\u00e2t \u00een \u021bara de origine. Este o presupunere, nu un recens\u0103m\u00e2nt \u2014 dar explic\u0103 de ce cele mai detaliate date despre o ras\u0103 turceasc\u0103 au fost publicate \u00een englez\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen Turcia akbash-ul este crescut tradi\u021bional \u00een zona Eski\u015fehir, Afyon, Polatl\u0131 \u0219i Sivrihisar, de\u0219i registrul de stat noteaz\u0103 c\u0103 este crescut \u00een diverse regiuni ale \u021b\u0103rii. Federa\u021bia chinologic\u0103 turc\u0103 descrie akbash-ul ca versiunea turceasc\u0103 a c\u00e2inilor albi de turm\u0103 din sudul \u0219i estul Europei \u0219i adaug\u0103 o presupunere prudent\u0103: dac\u0103 ne g\u00e2ndim la deplasarea c\u00e2inilor de turm\u0103 dinspre est spre vest, akbash-ul <em>poate fi considerat<\/em> sursa tuturor acestor rase albe \u2014 de la c\u00e2inele de munte din Pirinei p\u00e2n\u0103 la <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-kuvasz\">Kuvasz-ul<\/a>. Rezerva face parte aici din afirma\u021bie: este versiunea federa\u021biei \u00eense\u0219i, nu o descenden\u021b\u0103 stabilit\u0103, iar a o relua ca fapt ar fi o substituire.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">C\u00e2t c\u00e2nt\u0103re\u0219te de fapt un akbash: trei seturi de cifre care nu trebuie s\u0103 coincid\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dimensiunile akbash-ului ilustreaz\u0103 bine cum se nasc intervalele inexistente. Un punct merit\u0103 aten\u021bie: <strong>standardul UKC nu d\u0103 niciun interval de greutate<\/strong>. El enun\u021b\u0103 dou\u0103 valori medii \u2014 120 de livre pentru mascul \u0219i 90 de livre pentru femel\u0103 \u00een condi\u021bie bun\u0103 \u2014 \u0219i adaug\u0103 c\u0103 greutatea trebuie s\u0103 fie propor\u021bional\u0103 cu \u00een\u0103l\u021bimea. O pereche de medii nu este un interval; \u00eentins\u0103 \u00eentr-un singur interval, d\u0103 un num\u0103r care nu figureaz\u0103 \u00een niciun document \u0219i care nu descrie niciunul dintre sexe.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-table\"><table><thead><tr><th>Sursa<\/th><th>\u00cen\u0103l\u021bimea la greab\u0103n<\/th><th>Greutatea<\/th><th>Ce anume s-a m\u0103surat<\/th><\/tr><\/thead><tbody><tr><td>Standardul UKC, versiunea 1998<\/td><td>masculi 30\u201334 \u021boli = 76\u201386 cm; femele 28\u201332 = 71\u201381 cm<\/td><td>\u00een medie 120 de livre (\u224854 kg) la mascul, 90 de livre (\u224841 kg) la femel\u0103<\/td><td>cerin\u021b\u0103 de cre\u0219tere pentru popula\u021bia american\u0103; greutatea este dat\u0103 prin dou\u0103 medii, nu printr-un interval<\/td><\/tr><tr><td>Standardul TSE, TS 12891, 2002<\/td><td>masculi 60\u201385 cm, femele 50\u201375 cm<\/td><td>masculi 45\u201365 kg, femele 35\u201355 kg<\/td><td>norm\u0103 turceasc\u0103: limite admisibile largi, nu o dispersie observat\u0103<\/td><\/tr><tr><td>Registrul de stat al Turciei, 2006<\/td><td>masculi 63\u201381 (\u00een medie 71,21) cm; femele 59\u201371 (65,89) cm<\/td><td>masculi 40\u201360 kg, femele 35\u201345 kg<\/td><td>c\u00e2ini adul\u021bi m\u0103sura\u021bi, condensa\u021bi \u00eentr-o fi\u0219\u0103 de \u00eenregistrare<\/td><\/tr><tr><td>M\u0103sur\u0103toare zootehnic\u0103, 59 de c\u00e2ini, 2006\u20132009<\/td><td>75,3 \u00b1 0,59 cm \u00een medie pe \u00eentregul e\u0219antion<\/td><td>44,9 \u00b1 0,80 kg \u00een medie<\/td><td>m\u0103sur\u0103toare de teren a c\u00e2inilor de 2\u201310 ani \u00een patru provincii<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cel mai interesant \u00een acest tabel nu este discrepan\u021ba, ci direc\u021bia ei. <strong>Limita inferioar\u0103 a standardului UKC pentru masculi (76 cm) se afl\u0103 deasupra \u00een\u0103l\u021bimii medii a c\u00e2inilor turce\u0219ti (71,2 cm dup\u0103 registru \u0219i 75,9 dup\u0103 m\u0103sur\u0103toarea de teren).<\/strong> Adic\u0103 standardul american descrie un animal sensibil mai mare dec\u00e2t cel m\u0103surat \u00een patria rasei. Nu gre\u0219e\u0219te niciuna dintre p\u0103r\u021bi: un standard este o cerin\u021b\u0103 de cre\u0219tere pentru o popula\u021bie anume, un registru este un instantaneu al c\u00e2inilor care umbl\u0103 cu adev\u0103rat l\u00e2ng\u0103 turme, iar norma TSE traseaz\u0103, la r\u00e2ndul ei, un coridor larg al admisibilului. \u00cenainte de a numi cifra cuiva \u00abgre\u0219it\u0103\u00bb, merit\u0103 \u00eentrebat ce anume m\u0103sura ea.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u0218i \u00eenc\u0103 o observa\u021bie pe care un cump\u0103r\u0103tor ar trebui s-o cunoasc\u0103. Standardul UKC afirm\u0103 c\u0103 \u00abgender differences can be striking in this breed\u00bb. M\u0103sur\u0103toarea de teren a 59 de akbash turce\u0219ti <strong>nu a confirmat-o<\/strong>: pentru niciuna dintre m\u0103sur\u0103torile luate diferen\u021ba dintre masculi \u0219i femele nu a fost semnificativ\u0103 statistic, iar la greutatea vie femelele au dat chiar o medie u\u0219or mai mare \u2014 45,2 kg fa\u021b\u0103 de 44,9 kg la masculi. \u00cen schimb a ap\u0103rut o alt\u0103 diferen\u021b\u0103, geografic\u0103: c\u00e2inii din Afyon (40,6 kg) \u0219i Manisa (40,3 kg) s-au dovedit sensibil mai mici dec\u00e2t cei din Eski\u015fehir (48,8 kg) \u0219i Ankara (45,4 kg). \u00cen Turcia, deci, \u00abm\u0103rimea unui akbash\u00bb depinde mai mult de provincie dec\u00e2t de sex.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceea\u0219i m\u0103sur\u0103toare r\u0103spunde \u0219i la \u00eentrebarea practic\u0103 despre c\u00e2nd \u00eenceteaz\u0103 c\u00e2inele s\u0103 creasc\u0103: dup\u0103 m\u0103sur\u0103tori, akbash-ii <strong>ating dimensiunile de adult pe la doi ani<\/strong>, cre\u0219terea ulterioar\u0103 fiind minim\u0103. Asta se potrive\u0219te cu ceea ce \u0219i UKC, \u0219i registrul turc numesc maturitate deplin\u0103 la 2\u20133 ani \u2014 corpul ajunge, a\u0219adar, \u00eenaintea capului.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Cum arat\u0103 akbash-ul: exterior \u0219i anatomie<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/gallery-219783.jpg\" alt=\"Portretul c\u00e2inelui akbash\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Standardul UKC descrie akbash-ul ca pe un c\u00e2ine cu membre lungi, uscat \u0219i musculos, \u0219i subliniaz\u0103 separat c\u0103 rasa constituie \u00aba very rare and special mixture of Mastiff and gazehound characteristics\u00bb. Este formularea registrului \u00eensu\u0219i, \u0219i ea conteaz\u0103: de la ogar provin, potrivit standardului, membrele lungi, pieptul ad\u00e2nc, flancul supt, maxilarul inferior pu\u021bin ad\u00e2nc, viteza \u0219i agilitatea; de la mastif \u2014 \u00een\u0103l\u021bimea, greutatea, capul mai lat \u0219i impresia general\u0103 de for\u021b\u0103. Arbitrii trebuie s\u0103 prefere c\u00e2inii care arat\u0103 <strong>echilibru \u00eentre cele dou\u0103 tipuri<\/strong>, nu predominan\u021ba unuia.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Cap:<\/strong> cuneiform, f\u0103r\u0103 riduri, craniul mai lung dec\u00e2t lat, botul reprezent\u00e2nd aproximativ jum\u0103tate din lungimea capului de la occipital la nas. Registrul turc clasific\u0103 structura capului drept <strong>mezaticefalic\u0103<\/strong>, adic\u0103 intermediar\u0103 \u00eentre \u00eengust-lung \u0219i lat-scurt. Nasul \u0219i buzele negre sau maro-\u00eenchis; lipsa total\u0103 a pigmentului pe nas, pleoape sau buze este descalificant\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Urechi:<\/strong> c\u0103zute, \u00een form\u0103 de V, u\u0219or rotunjite la v\u00e2rfuri, inserate destul de sus. Exist\u0103 aici un detaliu despre care se scrie rar: standardul UKC noteaz\u0103 c\u0103 <strong>\u00een Turcia majorit\u0103\u021bii akbash-ilor li se taie urechile de c\u0103\u021bei<\/strong>. Urechile t\u0103iate la un c\u00e2ine importat din Turcia nu sunt penalizate, dar la un c\u00e2ine n\u0103scut \u00een \u021bar\u0103 sunt descalificante.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Ochi:<\/strong> de m\u0103rime medie, migdala\u021bi, de la castaniu-auriu la castaniu-\u00eenchis, nuan\u021bele mai \u00eenchise fiind preferate; genele albe. Ochii alba\u0219tri sunt descalifican\u021bi.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Corp:<\/strong> piept ad\u00e2nc \u0219i moderat larg, cobor\u00e2nd aproape p\u00e2n\u0103 la coate; linia superioar\u0103 coboar\u0103 foarte u\u0219or de la greab\u0103n spre spate, cu o arcuire clar\u0103 peste \u0219ale \u0219i o crup\u0103 lung\u0103 \u0219i \u00eenclinat\u0103; flancul bine supt, pe care standardul \u00eel nume\u0219te expres drept urm\u0103 a influen\u021bei ogarului.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Coad\u0103:<\/strong> neamputat\u0103, groas\u0103 la baz\u0103. \u00cen repaus este purtat\u0103 jos, ajung\u00e2nd la jaret, treimea inferioar\u0103 form\u00e2nd adesea un c\u00e2rlig; \u00een mi\u0219care sau la agita\u021bie este purtat\u0103 inelat\u0103 peste spate. Coada amputat\u0103 sau scurt\u0103 este un defect.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Blan\u0103:<\/strong> dubl\u0103, \u00een dou\u0103 lungimi la fel de valabile \u2014 <strong>medie<\/strong> (scurt\u0103 spre medie, lipit\u0103, cu o siluet\u0103 zvelt\u0103) \u0219i <strong>lung\u0103<\/strong> (adesea u\u0219or ondulat\u0103, cu guler marcat \u0219i franjuri bogate). Niciunul dintre tipuri nu este preferat. Registrul turc descrie aceea\u0219i pereche cu propriile cuvinte: cu p\u0103r scurt \u0219i cu p\u0103r lung.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Culoare:<\/strong> \u00eentotdeauna alb\u0103. O nuan\u021b\u0103 u\u0219oar\u0103 de biscuit sau gri \u00een jurul urechilor ori \u00een subp\u0103r nu este niciodat\u0103 penalizat\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t impresia de ansamblu r\u0103m\u00e2ne alb\u0103. Pigmenta\u021bia cutanat\u0103 gri sau albastru-argintiu este de dorit, dar nu obligatorie. Sunt descalificante orice culoare de ansamblu \u00een afar\u0103 de alb, petele conturate pe p\u0103rul de acoperire, must\u0103\u021bile negre \u0219i genele negre.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Albul nu este estetic\u0103, ci o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de lucru: ciobanul trebuie s\u0103-\u0219i deosebeasc\u0103 propriul c\u00e2ine de pr\u0103d\u0103tor \u00een amurg. Este, de altfel, singura parte din \u00abmastif plus ogar\u00bb care se poate verifica cu ochiul: lungimea membrelor deosebe\u0219te \u00eentr-adev\u0103r akbash-ul de kangalul mai \u00eendesat, iar pe aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 se sprijin\u0103 cei care separ\u0103 vizual <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-anatolian-shepherd-dog-karabash\">Ciob\u0103nescul Anatolian (Karabash)<\/a> de akbash.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Temperament: psihologia unui paznic<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image wp-block-gallery has-nested-images columns-default is-cropped\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/gallery-219783.jpg\" alt=\"Akbash fotografie \u00een natur\u0103\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Standardul UKC rezum\u0103 temperamentul \u00een trei cuvinte: calm, lini\u0219tit, echilibrat. \u0218i adaug\u0103 tr\u0103s\u0103tura care determin\u0103 tot restul: c\u00e2inele este <strong>independent \u0219i capabil s\u0103 reac\u021bioneze corect la schimbarea \u00eemprejur\u0103rilor f\u0103r\u0103 indica\u021bia omului<\/strong>. Registrul turc spune acela\u0219i lucru dinspre partea lui \u2014 \u00ab\u00ee\u0219i face datoria f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie s\u0103 fie avertizat\u00bb, activ noaptea \u0219i lini\u0219tit ziua.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Deosebiri fa\u021b\u0103 de c\u00e2inii de m\u00e2nat<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Akbash-ul este un paznic, nu un c\u00e2ine de m\u00e2nat. El nu alearg\u0103 \u00een jurul turmei dirij\u00e2nd mi\u0219carea animalelor, cum fac un heeler sau un collie. Descrierea turceasc\u0103 a rasei arat\u0103 expres c\u0103 akbash-ul stabile\u0219te cu animalele turmei o \u00abrela\u021bie protectoare \u0219i echilibrat\u0103\u00bb \u2014 adic\u0103 se integreaz\u0103 \u00een turm\u0103 \u00een loc s-o conduc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A doua tr\u0103s\u0103tur\u0103 de \u0219tiut \u00eenainte de cump\u0103rare: <strong>rasa se maturizeaz\u0103 t\u00e2rziu<\/strong>. UKC scrie c\u0103 instinctele de paz\u0103 se v\u0103d de t\u00e2n\u0103r, dar c\u0103 fizic \u0219i psihic c\u00e2inele se maturizeaz\u0103 \u00eencet, iar unor exemplare le trebuie doi\u2013trei ani ca s\u0103 ating\u0103 apogeul; femelele se maturizeaz\u0103 mai repede dec\u00e2t masculii. Registrul turc indic\u0103 independent acela\u0219i interval \u2014 2\u20133 ani \u2014 \u0219i aceea\u0219i diferen\u021b\u0103 \u00eentre sexe. Sunt doi ani \u00een care \u00een curtea dumneavoastr\u0103 tr\u0103ie\u0219te un adolescent foarte mare cu p\u0103rerile lui.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Standardul nu ascunde nici latura incomod\u0103: akbash-ul este \u00abby nature watchful of other dogs and may, on its own territory, react aggressively to intruding dogs\u00bb. Registrul turc adaug\u0103 un detaliu casnic din via\u021ba haitei \u2014 acolo unde mai mul\u021bi c\u00e2ini tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 exist\u0103 ierarhie, cel mai puternic m\u0103n\u00e2nc\u0103 primul, o bucat\u0103 deosebit de gustoas\u0103 poate fi ap\u0103rat\u0103 cu gelozie \u0219i fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi c\u00e2ini, \u0219i fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2n, iar resturile le \u00eengroap\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Akbash-ul la lucru: ce au ar\u0103tat eviden\u021bele americane<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceasta este partea cea mai valoroas\u0103 din tot ce se \u0219tie despre ras\u0103 \u0219i, totodat\u0103, aceea \u00een care este cel mai u\u0219or s\u0103-i atribui akbash-ului cifre str\u0103ine. De aceea conteaz\u0103 s\u0103 se vad\u0103 <strong>\u00een ce studiu au fost cu adev\u0103rat akbash-ii \u0219i \u00een care nu<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Anchet\u0103 \u00een r\u00e2ndul cresc\u0103torilor din SUA \u0219i Canada (Green \u0219i Woodruff, 1988).<\/strong> Cercet\u0103torii Sta\u021biei Experimentale Ovine a Departamentului Agriculturii al SUA au trimis 948 de chestionare \u00eentre ianuarie \u0219i august 1986 \u0219i au primit 399 de r\u0103spunsuri scrise cu date despre <strong>763 de c\u00e2ini<\/strong> din 47 de state \u0219i 7 provincii canadiene. Dintre ace\u0219tia, <strong>62<\/strong> erau akbash \u2014 al patrulea grup ca num\u0103r, dup\u0103 c\u00e2inii de munte din Pirinei (437), komondori (138) \u0219i anatolieni (56). Fiecare proprietar evalua fiecare c\u00e2ine separat.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-table\"><table><thead><tr><th>Evaluarea proprietarilor<\/th><th>Akbash (n = 62)<\/th><th>To\u021bi cei 763 de c\u00e2ini<\/th><\/tr><\/thead><tbody><tr><td>Foarte eficient \u00eempotriva pr\u0103d\u0103torilor<\/td><td>69 %<\/td><td>71 %<\/td><\/tr><tr><td>Oarecum eficient<\/td><td>22 %<\/td><td>21 %<\/td><\/tr><tr><td>Ineficient<\/td><td>9 %<\/td><td>8 %<\/td><\/tr><tr><td>Un avantaj pentru ferm\u0103<\/td><td>71 %<\/td><td>82 %<\/td><\/tr><tr><td>La echilibru \u2014 nici c\u00e2\u0219tig, nici pierdere<\/td><td>12 %<\/td><td>9 %<\/td><\/tr><tr><td>O pierdere<\/td><td>12 %<\/td><td>9 %<\/td><\/tr><tr><td>Agresiv fa\u021b\u0103 de pr\u0103d\u0103tori<\/td><td>100 %<\/td><td>95 %<\/td><\/tr><tr><td>Agresiv fa\u021b\u0103 de al\u021bi c\u00e2ini<\/td><td>92 %<\/td><td>74 %<\/td><\/tr><tr><td>R\u0103m\u00e2ne \u00ab\u00een cea mai mare parte\u00bb l\u00e2ng\u0103 oi<\/td><td>71 %<\/td><td>55 %<\/td><\/tr><tr><td>A r\u0103nit oi<\/td><td>20 %<\/td><td>14 %<\/td><\/tr><tr><td>A mu\u0219cat o persoan\u0103<\/td><td>6 %<\/td><td>7 %<\/td><\/tr><tr><td>Probleme grave de comportament<\/td><td>15 %<\/td><td>13 %<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Portretul care se cite\u0219te din acest tabel nu coincide cu cel publicitar. La reu\u0219ita general\u0103, akbash-ii nu se deosebeau statistic de c\u00e2inii din Pirinei, de komondori, de anatolieni sau de maremmani \u2014 autorii scriu explicit c\u0103 nicio ras\u0103 nu a fost evaluat\u0103 mai sus dec\u00e2t celelalte. \u00cen schimb, akbash-ii s-au dovedit <strong>cei mai agresivi deodat\u0103 \u00een ambele direc\u021bii<\/strong>: fa\u021b\u0103 de pr\u0103d\u0103tori i-au \u00eencadrat astfel to\u021bi proprietarii f\u0103r\u0103 excep\u021bie, iar fa\u021b\u0103 de c\u00e2inii str\u0103ini 92 %, mult peste media e\u0219antionului. \u0218i asta nu e gratis: akbash-ii au r\u0103nit oi \u00een 20 % din cazuri fa\u021b\u0103 de 7 % la c\u00e2inii din Pirinei (autorii noteaz\u0103 separat c\u0103 ace\u0219tia din urm\u0103 r\u0103neau animalele mai rar dec\u00e2t komondorii, akbash-ii sau anatolienii). Pe oameni, \u00een schimb, akbash-ii \u00eei mu\u0219cau mai rar dec\u00e2t media \u2014 6 % fa\u021b\u0103 de 7 %, \u0219i mult mai rar dec\u00e2t komondorii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cenc\u0103 un r\u00e2nd merit\u0103 aten\u021bie: ponderea proprietarilor care au numit c\u00e2inele un avantaj pentru ferm\u0103 este, la akbash, cea mai mic\u0103 dintre grupurile mari \u2014 71 % fa\u021b\u0103 de 82\u201384 % la ceilal\u021bi. \u00cempreun\u0103 cu cel mai puternic ata\u0219ament fa\u021b\u0103 de turm\u0103 (71 % r\u0103m\u00e2n \u00ab\u00een cea mai mare parte\u00bb l\u00e2ng\u0103 oi), asta compune o imagine coerent\u0103: c\u00e2inele \u00ee\u0219i ia munca foarte \u00een serios, iar o parte din aceast\u0103 seriozitate ajunge la cine nu ar trebui.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>C\u00e2t animal salveaz\u0103 asta (Colorado, 1986 \u0219i 1993).<\/strong> Al doilea studiu \u2014 o anchet\u0103 a lui Andelt \u0219i Hopper publicat\u0103 \u00een 2000 \u2014 nu mai m\u0103sura rasele, ci rezultatul. \u00cen \u0219apte ani num\u0103rul cresc\u0103torilor de oi din Colorado cu c\u00e2ini a crescut de la circa 25 la peste 159, iar ponderea oilor sub protec\u021bie canin\u0103 de la circa 7 % la circa 68 %. Cresc\u0103torii <strong>f\u0103r\u0103<\/strong> c\u00e2ini pierdeau \u00een fa\u021ba pr\u0103d\u0103torilor o propor\u021bie de miei de 5,9 ori mai mare \u00een 1986 \u0219i de 2,1 ori mai mare \u00een 1993. Dintre cei 160 de cresc\u0103tori cu c\u00e2ini, 84 % le-au apreciat munca drept excelent\u0103 sau bun\u0103, 13 % drept mediocr\u0103 \u0219i 3 % drept slab\u0103. \u00cen acest e\u0219antion akbash-ul era <strong>a doua ras\u0103 ca r\u0103sp\u00e2ndire<\/strong>: dintre 176 de cresc\u0103tori, 83 aveau c\u00e2ini din Pirinei, <strong>34 akbash<\/strong>, 15 komondori, 3 anatolieni, iar 41 \u021bineau mai multe rase deodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>\u0218i acum despre ce nu se afl\u0103 \u00een aceste cifre.<\/strong> Cea mai detaliat\u0103 eviden\u021b\u0103 a ie\u0219irii din activitate a c\u00e2inilor de turm\u0103 este lucrarea lui Lorenz, Coppinger \u0219i Sutherland din 1986, care a urm\u0103rit soarta a 449 de c\u00e2ini din 31 de state \u00eentre 1978 \u0219i 1983. Dintre ei au ie\u0219it 216: mai mult de jum\u0103tate prin accidente (124), o treime prin eliminare pentru comportament (72) \u0219i doar 20 prin boal\u0103. Dintre accidente, 40 de c\u00e2ini au disp\u0103rut, 38 au murit lovi\u021bi de vehicule, 17 au fost \u00eempu\u0219ca\u021bi \u0219i 11 otr\u0103vi\u021bi. Dintre cei 72 elimina\u021bi, 44 r\u0103niser\u0103 sau uciseser\u0103 animale. Mortalitatea semestrial\u0103 \u00eenainte de 30 de luni era de 13 % \u0219i sc\u0103dea la circa 5 % dup\u0103 \u2014 riscul principal cade, a\u0219adar, pe primii doi ani \u0219i jum\u0103tate. <strong>Dar \u00een acea cohort\u0103 nu era niciun akbash<\/strong>: ea era format\u0103 din 120 de anatolieni turce\u0219ti, 74 de \u0219arplaninaci, 56 de maremmani, 12 c\u00e2ini de Castro Laboreiro, 183 de meti\u0219i \u0219i 4 dogi tibetani. Aceste cifre descriu, prin urmare, c\u00e2inii de turm\u0103 \u00een general \u0219i nu akbash-ul, iar transferul lor asupra rasei ar fi o substituire.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">S\u0103n\u0103tate: boli tipice \u0219i preven\u021bie<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"640\" height=\"544\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/gallery-219783_0.jpg\" alt=\"Akbash \u2014 s\u0103n\u0103tate: boli tipice \u0219i preven\u021bie\" class=\"wp-image-121686\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/gallery-219783_0.jpg 640w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/gallery-219783_0-300x255.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Despre s\u0103n\u0103tatea akbash-ului se cuvine s\u0103 vorbim cu re\u021binere, pentru c\u0103 examin\u0103rile de ras\u0103 sunt pu\u021bine, iar ispita de a face din o statistic\u0103 sub\u021bire un compliment este mare. La o ras\u0103 rar\u0103, absen\u021ba unei liste de boli \u00eenseamn\u0103 o lacun\u0103 \u00een date, nu un certificat de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cea mai concret\u0103 surs\u0103 proprie rasei este aici aceea\u0219i fi\u0219\u0103 de \u00eenregistrare turceasc\u0103 din 2006. La sec\u021biunea \u00abalte caracteristici\u00bb ea consemneaz\u0103 trei lucruri, iar formularea merit\u0103 redat\u0103 exact: c\u00e2inele este alb, dar <strong>nu au fost depistate semne de albinism, subalbinism sau atrofie progresiv\u0103 a retinei<\/strong>; s-a observat \u00een schimb o <strong>displazie retinian\u0103 multifocal\u0103 care nu duce la niciun defect al vederii<\/strong>. Este un caz rar \u00een care un document oficial de ras\u0103 nume\u0219te o afec\u021biune oftalmologic\u0103 precis\u0103 \u2014 \u0219i, totodat\u0103, el nu \u00eenlocuie\u0219te examinarea unui c\u00e2ine anume.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Celelalte riscuri nu sunt descoperiri proprii rasei, ci lucruri care privesc c\u00e2inii mari \u00een general, \u0219i exact a\u0219a trebuie citite:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Displazia de \u0219old \u0219i de cot.<\/strong> Problema clasic\u0103 a raselor mari. Examinarea radiologic\u0103 a p\u0103rin\u021bilor \u00eenainte de mont\u0103 este singurul instrument practic; pentru akbash ea nu este cerin\u021b\u0103 a niciunui registru, ci decizia cresc\u0103torului.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Dilata\u021bia-torsiune gastric\u0103 (bloat).<\/strong> O stare acut\u0103 care pune via\u021ba \u00een pericol. Aici conteaz\u0103 s\u0103 nu d\u0103un\u0103m prin sfat: <strong>castronul nu trebuie \u00een\u0103l\u021bat<\/strong>. Un amplu studiu prospectiv pe 1.637 de c\u00e2ini a atribuit castronului \u00een\u0103l\u021bat circa 20 % din cazuri la rasele mari \u0219i circa 52 % la cele gigantice; nicio lucrare nu a ar\u0103tat vreodat\u0103 c\u0103 el ar reduce riscul. Riscul \u00eel reduce altceva \u2014 hr\u0103nirea \u00een por\u021bii mai mici \u0219i lini\u0219tea \u00eenainte \u0219i dup\u0103 mas\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Osteocondroza \u00een perioada de cre\u0219tere.<\/strong> Consecin\u021b\u0103 a acumul\u0103rii rapide de mas\u0103: la 6 luni registrul turc noteaz\u0103 o greutate medie de 19,38 kg, iar la 12 luni de 37,66 kg. C\u00e2inele se dubleaz\u0103, a\u0219adar, \u00een jum\u0103tate de an, \u0219i tocmai \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 articula\u021biile sunt cele mai sensibile la suprasolicitare.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Entropionul \u0219i hipotiroidismul<\/strong> sunt men\u021bionate \u00een descrierile rasei, dar f\u0103r\u0103 statistic\u0103 de ras\u0103; e potrivit s\u0103 fie tratate ca posibile, nu ca tipice.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Separat, despre longevitate. Nici standardul UKC, nici fi\u0219a de \u00eenregistrare turceasc\u0103 nu o indic\u0103 \u2014 registrul d\u0103 \u00een schimb un indicator de supravie\u021buire cu totul diferit: <strong>90,81 % dintre c\u0103\u021bei ajung la dou\u0103 luni<\/strong>, la o f\u0103tare medie de 6,21 c\u0103\u021bei (sinteza ministerial\u0103 a resurselor genetice din 2012 d\u0103 6\u20138) \u0219i o greutate medie la na\u0219tere de 0,507 kg. Aceasta este supravie\u021buirea f\u0103t\u0103rii, nu longevitatea unui c\u00e2ine adult, iar cele dou\u0103 nu trebuie confundate. Cifre de tipul \u00ab10\u201312 ani\u00bb, care circul\u0103 prin descrierile rasei, provin din estim\u0103ri ale cresc\u0103torilor \u0219i nu dintr-un studiu popula\u021bional \u2014 trata\u021bi-le, prin urmare, ca reper aproximativ.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">\u00cengrijirea bl\u0103nii \u0219i igiena<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"670\" height=\"503\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash-dog-9.jpg\" alt=\"Akbash \u2014 \u00eengrijirea bl\u0103nii \u0219i igiena\" class=\"wp-image-121701\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash-dog-9.jpg 670w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash-dog-9-300x225.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 670px) 100vw, 670px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Blana akbash-ului este dubl\u0103: p\u0103r de acoperire mai lung \u0219i mai aspru peste un subp\u0103r des \u0219i moale. Standardul noteaz\u0103 c\u0103 grosimea subp\u0103rului <strong>variaz\u0103 mult \u00een func\u021bie de clim\u0103 \u0219i de c\u00e2t de mult tr\u0103ie\u0219te c\u00e2inele sub cerul liber<\/strong>, \u0219i c\u0103 subp\u0103rul este \u00een mod normal lep\u0103dat o dat\u0103 pe an. Un akbash cu p\u0103r lung \u0219i subp\u0103r plin pare mai masiv dec\u00e2t unul cu p\u0103r mediu, dar vara sau \u00eentr-o clim\u0103 cald\u0103 diferen\u021ba aproape dispare. Descrierea turceasc\u0103 adaug\u0103 o nuan\u021b\u0103 practic\u0103: tipul cu p\u0103r lung se potrive\u0219te mai bine cre\u0219terii \u00een condi\u021bii reci.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Spre deosebire de rase precum <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-peruvian-hairless-dog\">C\u00e2inele f\u0103r\u0103 p\u0103r peruan<\/a>, a c\u0103rui piele are nevoie de protec\u021bie solar\u0103 constant\u0103 \u0219i de hidratare, pe akbash \u00eel ap\u0103r\u0103 de orice vreme propria blan\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Reguli de baz\u0103 ale \u00eengrijirii:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Periat:<\/strong> de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cu peria sau cu perie tip furminator. \u00cen timpul lep\u0103d\u0103rii anuale a subp\u0103rului devine o treab\u0103 zilnic\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Baie:<\/strong> rar. Sp\u0103larea frecvent\u0103 \u00eendep\u0103rteaz\u0103 stratul gras protector, iar murd\u0103ria dintr-o astfel de blan\u0103 se desprinde \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 singur\u0103 dup\u0103 uscare.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Gheare:<\/strong> standardul le descrie ca gri, maro sau albe \u0219i cere ca acest c\u00e2ine s\u0103 fie prezentat cu ghearele t\u0103iate bont; la un c\u00e2ine de lucru pe teren tare ele se tocesc adesea singure.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Urechi:<\/strong> c\u0103zute, deci merit\u0103 examinate regulat \u2014 sub o ureche lipit\u0103 se adun\u0103 umezeal\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Pinteni:<\/strong> standardul admite s\u0103 lipseasc\u0103, s\u0103 fie simpli sau dubli, \u0219i permite \u00eendep\u0103rtarea lor \u2014 nu este semn de impuritate a rasei.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u0218i \u00eenc\u0103 un detaliu pentru proprietarul unui c\u00e2ine de expozi\u021bie: urmele r\u0103nilor c\u0103p\u0103tate la lucru nu sunt penalizate de standardul UKC \u2014 nici cicatricile, nici din\u021bii rup\u021bi la treab\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Dresaj \u0219i socializare<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"600\" height=\"383\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/gallery-219783_1.jpg\" alt=\"Akbash \u2014 dresaj \u0219i socializare\" class=\"wp-image-121716\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/gallery-219783_1.jpg 600w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/gallery-219783_1-300x192.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aici exist\u0103 o indica\u021bie direct\u0103 venit\u0103 din date, nu din sfaturi. Ancheta din 1988 a \u00eenregistrat cum \u0219i-au crescut proprietarii c\u00e2inii \u00een realitate \u0219i a scos la iveal\u0103 dou\u0103 lucruri. \u00cent\u00e2i, metoda cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 era cre\u0219terea <strong>exclusiv cu oile, cu contact uman minim<\/strong> (57 % din cazuri); al\u021bi 30 % cre\u0219teau c\u00e2inele \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 mai lax\u0103 cu turma, \u0219i doar 2 % f\u0103ceau un curs de ascultare. Al doilea, \u0219i e mai important: c\u00e2inii \u021binu\u021bi cu animalele <strong>de la o v\u00e2rst\u0103 sub dou\u0103 luni<\/strong> aveau mai mult succes dec\u00e2t cei introdu\u0219i mai t\u00e2rziu. V\u00e2rsta la care c\u00e2inele a fost cump\u0103rat nu conta \u2014 conta v\u00e2rsta la care s-a trezit \u00eentre oi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru un akbash de cas\u0103 concluzia este \u00een oglind\u0103: dac\u0103 animalul va tr\u0103i cu oameni, atunci \u0219i ata\u0219amentul trebuie construit fa\u021b\u0103 de oameni \u0219i fa\u021b\u0103 de acele animale pe care trebuie s\u0103 le considere ale sale \u2014 \u0219i construit devreme.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Principii-cheie ale educa\u021biei:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Respect, nu fric\u0103.<\/strong> Standardul descrie akbash-ul ca pe un c\u00e2ine care r\u0103spunde bine la dresajul de baz\u0103 \u00een ciuda firii independente. Presiunea fizic\u0103 produce efectul contrar: refuzul de a coopera.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Socializare timpurie.<\/strong> \u00centre 2 \u0219i 6 luni c\u0103\u021belul trebuie s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t mai mul\u021bi oameni, c\u00e2ini, vehicule \u0219i situa\u021bii. Aminti\u021bi-v\u0103 acel r\u00e2nd de statistic\u0103: 92 % dintre akbash au fost descri\u0219i de proprietari ca agresivi fa\u021b\u0103 de al\u021bi c\u00e2ini \u2014 aici se hot\u0103r\u0103\u0219te diferen\u021ba.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Orizont lung.<\/strong> Rasa se maturizeaz\u0103 \u00een doi\u2013trei ani. A judeca rezultatul educa\u021biei \u00een primul an este pur \u0219i simplu prematur.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Gard \u00een loc de lan\u021b.<\/strong> Akbash-ul are nevoie de teritoriu de str\u0103b\u0103tut; registrul turc recomand\u0103 \u021binerea unui asemenea c\u00e2ine ziua sub control, iar noaptea liber.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceast\u0103 ras\u0103 cere o abordare individual\u0103, pe care o poate oferi un dresor care lucreaz\u0103 tocmai cu c\u00e2ini de turm\u0103 autohtoni.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Hr\u0103nire: un meniu pentru un uria\u0219<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"810\" height=\"477\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash-primary1.jpeg\" alt=\"Akbash \u2014 hr\u0103nire: un meniu pentru un uria\u0219\" class=\"wp-image-121731\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash-primary1.jpeg 810w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash-primary1-300x177.jpeg 300w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/akbash-primary1-768x452.jpeg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 810px) 100vw, 810px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Unul dintre pu\u021binele lucruri pe care descrierea de stat turceasc\u0103 le spune despre hr\u0103nire sun\u0103 a\u0219a: \u00abde\u0219i are o structur\u0103 corporal\u0103 mare, nu consum\u0103 mult\u0103 hran\u0103\u00bb. Asta se potrive\u0219te cu felul \u00een care se poart\u0103 akbash-ul \u2014 strategia rasei este econom\u0103 \u00een energie, iar un c\u00e2ine care st\u0103 jum\u0103tate de zi \u00eentins pe o \u00een\u0103l\u021bime m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eentr-adev\u0103r mai pu\u021bin dec\u00e2t ai a\u0219tepta dup\u0103 gabaritul lui.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sarcina principal\u0103 de hr\u0103nire a st\u0103p\u00e2nului nu este \u00eengr\u0103\u0219area, ci <strong>temperarea ritmului de cre\u0219tere<\/strong>. Datele registrului turc dau un reper: 4,46 kg la \u00een\u021b\u0103rcare, 19,38 kg la 6 luni, 37,66 kg la un an. Viteza acumul\u0103rii de mas\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 este principalul factor controlabil al \u00eenc\u0103rc\u0103rii articula\u021biilor, \u0219i tocmai de aceea un c\u0103\u021bel de ras\u0103 gigantic\u0103 nu trebuie s\u0103 fie gras.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Limitele practice sunt simple. A da por\u021bii mai mici de c\u00e2teva ori pe zi \u0219i a l\u0103sa c\u00e2inele lini\u0219tit \u00eenainte \u0219i dup\u0103 mas\u0103 \u2014 asta ac\u021bioneaz\u0103 \u00eempotriva torsiunii gastrice, spre deosebire de castronul \u00een\u0103l\u021bat. Oasele tubulare de pas\u0103re nu trebuie date. Nu se cuvine amestecarea hranei uscate cu m\u00e2ncarea de cas\u0103 \u00een acela\u0219i castron. Aluatul dospit, dulciurile, ciocolata \u0219i strugurii sunt interzise oric\u0103rui c\u00e2ine. Complexele vitamino-minerale trebuie prescrise de medicul veterinar: la un uria\u0219 \u00een cre\u0219tere, excesul de calciu este la fel de d\u0103un\u0103tor ca lipsa.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cenc\u0103 un detaliu casnic din descrierea turceasc\u0103, de luat \u00een seam\u0103 \u00eentr-o curte cu mai mul\u021bi c\u00e2ini: akbash-ul poate p\u0103zi cu gelozie o bucat\u0103 valoroas\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi c\u00e2ini, \u0219i fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2n, iar ce-i r\u0103m\u00e2ne \u00eengroap\u0103. Astfel de c\u00e2ini e mai bine s\u0103 fie hr\u0103ni\u021bi separat.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Avantaje \u0219i dezavantaje ale rasei<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/gallery-219783.jpg\" alt=\"Aspectul exterior al akbash-ului\" \/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-table\"><table><thead><tr><th>Avantaje<\/th><th>Dezavantaje<\/th><\/tr><\/thead><tbody><tr><td>Lucreaz\u0103 f\u0103r\u0103 comand\u0103: reac\u021bioneaz\u0103 singur la schimbarea \u00eemprejur\u0103rilor<\/td><td>Aceea\u0219i autonomie \u00eel face dificil pentru un \u00eencep\u0103tor<\/td><\/tr><tr><td>Foarte ata\u0219at de cei afla\u021bi \u00een grija lui: 71 % r\u0103m\u00e2n \u00ab\u00een cea mai mare parte\u00bb l\u00e2ng\u0103 turm\u0103<\/td><td>20 % dintre proprietari au semnalat o oaie r\u0103nit\u0103 de c\u00e2ine<\/td><\/tr><tr><td>Blan\u0103 alb\u0103 \u0219i \u00eengrijit\u0103, murd\u0103ria se desprinde singur\u0103<\/td><td>Lep\u0103darea anual\u0103 a subp\u0103rului<\/td><\/tr><tr><td>Poft\u0103 de m\u00e2ncare moderat\u0103 pentru o asemenea talie<\/td><td>92 % descri\u0219i ca agresivi fa\u021b\u0103 de c\u00e2inii str\u0103ini<\/td><\/tr><tr><td>Lini\u0219tit ziua, activ noaptea<\/td><td>Activitatea nocturn\u0103 \u00eenseamn\u0103 l\u0103trat nocturn<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Fapte interesante despre ras\u0103<\/h2>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Numele rasei este pur \u0219i simplu o descriere: <em>akba\u015f<\/em> \u00eenseamn\u0103 \u00een turc\u0103 \u00abcap alb\u00bb, spre deosebire de <em>karaba\u015f<\/em>, \u00abcap negru\u00bb.<\/li>\n\n\n\n<li>Standardul UKC reglementeaz\u0103 separat urechile t\u0103iate: unui c\u00e2ine adus din Turcia nu i se imput\u0103, unui c\u00e2ine n\u0103scut \u00een \u021bar\u0103 \u00eei sunt descalificante.<\/li>\n\n\n\n<li>\u00cen Turcia, c\u00e2inilor de turm\u0103 li se pun zg\u0103rzi cu \u021bepi de fier \u2014 protec\u021bie a g\u00e2tului \u00eempotriva lupului.<\/li>\n\n\n\n<li>\u00cen 1980 akbash-ii au intrat \u00een Predator Control Program al Departamentului Agriculturii al SUA \u2014 \u0219i datorit\u0103 acestui fapt rasa are statistic\u0103 de teren.<\/li>\n\n\n\n<li>Must\u0103\u021bile negre \u0219i genele negre sunt, fiecare \u00een parte, motive de descalificare potrivit standardului UKC.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">\u00centreb\u0103ri frecvente despre rasa Akbash (FAQ)<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Akbash-ul \u0219i Ciob\u0103nescul Anatolian sunt aceea\u0219i ras\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Depinde cine r\u0103spunde. UKC \u0219i registrul de stat turc consider\u0103 akbash-ul o ras\u0103 distinct\u0103; practica american\u0103 a anilor 1980 \u00eel descria ca o variant\u0103 de culoare alb\u0103 a anatolianului; FCI nu are un standard propriu pentru akbash. Sunt sisteme de eviden\u021b\u0103 diferite, nu o disput\u0103 despre un fapt.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Este akbash-ul potrivit pentru o familie cu copii?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Standardul \u00eel descrie ca loial \u0219i discret afectuos cu propria familie, inclusiv cu copiii \u0219i animalele casei, dar distant \u0219i ne\u00eencrez\u0103tor fa\u021b\u0103 de str\u0103ini. Consecin\u021b\u0103 practic\u0103: joaca zgomotoas\u0103 a copilului dumneavoastr\u0103 cu un copil str\u0103in poate fi citit\u0103 de c\u00e2ine ca un atac, de aceea supravegherea adul\u021bilor este obligatorie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Poate akbash-ul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 legat \u00een lan\u021b?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu. Este un c\u00e2ine a c\u0103rui munc\u0103 este s\u0103 str\u0103bat\u0103 un teritoriu; descrierea turceasc\u0103 a rasei recomand\u0103 expres s\u0103 fie l\u0103sat liber noaptea.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Video despre ras\u0103<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio\"><div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<iframe loading=\"lazy\" title=\"Akbash Breed Pros and Cons | Akbash Dog Advantages and Disadvantages\" width=\"1170\" height=\"658\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/FhA_EtQe9vk?feature=oembed\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" referrerpolicy=\"strict-origin-when-cross-origin\" allowfullscreen><\/iframe>\n<\/div><\/figure>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Akbash este un gardian \u0219i un paznic des\u0103v\u00e2r\u0219it, dar este potrivit doar pentru st\u0103p\u00e2nii cu experien\u021b\u0103, care \u00een\u021beleg psihologia c\u00e2inilor de st\u00e2n\u0103. Acest\u2026<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":121666,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[52],"tags":[7388,7177,529],"moimportance":[],"class_list":["post-121829","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-dogs-breeds","tag-caini-cu-par-sarmos","tag-ciobanesti","tag-529"],"views":25,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/121829","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=121829"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/121829\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":121839,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/121829\/revisions\/121839"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/121666"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=121829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=121829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=121829"},{"taxonomy":"moimportance","embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moimportance?post=121829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}