{"id":136489,"date":"2016-11-16T00:00:00","date_gmt":"2016-11-15T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/tvaryny.com\/?p=136489"},"modified":"2026-09-02T12:37:27","modified_gmt":"2026-09-02T09:37:27","slug":"cainele-cantaret-din-noua-guinee","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-new-guinea-singing-dog","title":{"rendered":"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103re\u021b din Noua Guinee"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee (New Guinea Singing Dog)<\/strong> este un c\u00e2ine mic, de tip primitiv, din mun\u021bii Noii Guinee, cunoscut \u00eenainte de toate prin glasul s\u0103u: \u00een locul unui l\u0103trat repetat, el trage un urlet lung, schimb\u00e2nd brusc \u00een\u0103l\u021bimea sunetului. \u00cen jurul rasei a crescut un \u00eentreg strat de afirma\u021bii spectaculoase \u2014 \u00abdisp\u0103rut\u0103 din s\u0103lb\u0103ticie\u00bb, \u00abo copie vie a c\u00e2inelui primordial\u00bb, \u00abreg\u0103sit\u0103 \u00een 2016\u00bb. O parte dintre ele se sprijin\u0103 pe cercet\u0103ri, o parte pe repovestirea unei repovestiri. Mai jos le separ\u0103m pe una de cealalt\u0103: \u00eent\u00e2i ceea ce au ar\u0103tat lucr\u0103rile, apoi ceea ce li se atribuie. Mai multe materiale despre rase \u2014 pe <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\">Tvaryny<\/a>.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee: pe scurt despre ras\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Este un c\u00e2ine mic, de tip primitiv: conform standardului clubului de ras\u0103, masculii au la greab\u0103n 14\u201318 inci (36\u201346 cm), iar femelele 13\u201317 inci (33\u201343 cm), la o greutate de 17\u201330 de livre (8\u201314 kg). La \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are \u2014 o siluet\u0103 de vulpe, cap cuneiform, urechi drepte, blan\u0103 dubl\u0103 \u0219i deas\u0103, de culoare ro\u0219cat\u0103, sable sau neagr\u0103 cu focuri.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Principalul lucru pe care merit\u0103 s\u0103 \u00eel \u0219tii \u00eenainte de a citi mai departe: aproape tot ce cunoa\u0219tem despre aceast\u0103 ras\u0103 se sprijin\u0103 pe e\u0219antioane foarte mici. Popula\u021bia din captivitate provine din \u0219apte-opt fondatori. Genomul nuclear al c\u00e2inilor s\u0103lbatici de altitudine a fost citit pe trei exemplare. Singura compara\u021bie cantitativ\u0103 a urletului cu alte canide s-a bazat pe dou\u0103 surse de \u00eenregistrare. Nu este un motiv s\u0103 respingem materialul \u2014 este un motiv s\u0103 citim fiecare cifr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu numitorul ei.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Cum au fost g\u0103si\u021bi ace\u0219ti c\u00e2ini: arhiva contra povestirii<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"600\" height=\"400\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/singer-34_d600.jpg\" alt=\"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee \u2014 cum au fost g\u0103si\u021bi ace\u0219ti c\u00e2ini\" class=\"wp-image-136406\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/singer-34_d600.jpg 600w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/singer-34_d600-300x200.jpg 300w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/singer-34_d600-330x220.jpg 330w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/singer-34_d600-420x280.jpg 420w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Povestirea r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 sun\u0103 a\u0219a: \u00een 1957, sir Ellis Troughton a descris primul reprezentant al rasei, dup\u0103 ce adusese o pereche de c\u00e2ini din valea Lavani la gr\u0103dina zoologic\u0103 Taronga din Sydney. \u00cen aceast\u0103 fraz\u0103 sunt false aproape toate componentele, iar lucrul acesta nu l-au stabilit criticii rasei, ci munca de arhiv\u0103 a lui Peter Dwyer \u0219i a Monic\u0103i Minnegal, publicat\u0103 \u00een \u00abMemoirs of the Queensland Museum\u00bb \u00een 2022.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>\u00abSir\u00bb nu este Troughton.<\/strong> Ellis Troughton, mamalog la Australian Museum, a numit specia <em>Canis hallstromi<\/em> \u00een onoarea lui sir Edward Hallstrom, pre\u0219edintele consiliului gr\u0103dinii zoologice Taronga. \u00cen repovestire, titlul pur \u0219i simplu s-a mutat la o alt\u0103 persoan\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Primul exemplar nu este din anul 1957.<\/strong> C\u00e2inele de pe muntele Scratchley a fost ob\u021binut \u00een 1897, la o altitudine de circa 2.100 de metri, iar Charles de Vis l-a descris \u00een \u00abAnnals of the Queensland Museum\u00bb \u00een 1911. Troughton, \u00een 1957, descria doi c\u00e2ini vii din gr\u0103dina zoologic\u0103, nu primul exemplar.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>C\u00e2inii nu au fost adu\u0219i din valea Lavani.<\/strong> Troughton scria c\u0103 perechea a fost ob\u021binut\u0103 \u00een 1956 de J. P. Sinclair \u0219i de asistentul medical Albert Speer \u00ab\u00eentr-o vale \u00eendep\u0103rtat\u0103, Lavani\u00bb. Numai c\u0103 Sinclair \u0219i Speer au fost \u00een acea vale de dou\u0103 ori \u2014 dou\u0103 zile, \u00eentre 26 \u0219i 28 iunie 1955, \u00een cadrul unui patrulaj guvernamental care a durat 62 de zile, \u0219i circa o lun\u0103 \u00een noiembrie 1955. C\u00e2inii d\u0103rui\u021bi lui Hallstrom s-au n\u0103scut la mai bine de trei luni dup\u0103 ultima lor vizit\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ce spune \u00eens\u0103 coresponden\u021ba pe care cercet\u0103torii au scos-o la lumin\u0103? La 31 mai 1956, Speer \u00eei scrie lui Hallstrom de la sta\u021bia Duna: are \u00abunul dintre c\u00e2inii b\u0103\u0219tina\u0219i locali\u00bb, \u00abun tip autentic de c\u00e2ine papua\u0219 indigen\u00bb, un pui mascul de circa dou\u0103 luni. Mai departe \u00eei nume\u0219te pe am\u00e2ndoi c\u00e2ini \u00abkanaka\u00bb \u2014 adic\u0103 din aceia pe care \u00eei \u021bin oamenii locului. Pe primul s\u0103u c\u00e2ine l-a botezat \u00abDuna\u00bb, dup\u0103 locul \u0219i dup\u0103 limba sta\u021biei sale, nu \u00abHuri\u00bb, limba locuitorilor din Lavani.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cercet\u0103torii formuleaz\u0103 prudent \u0219i exact: coresponden\u021ba disponibil\u0103 <em>nu dezv\u0103luie<\/em> nici provenien\u021ba acestor doi c\u00e2ini, nici dac\u0103 ei erau s\u0103lbatici sau de sat. Dar m\u0103rturiile disponibile fac mai probabil s\u0103 fi fost descenden\u021bii unor femele care apar\u021bineau oamenilor \u0219i tr\u0103iau \u00een a\u0219ez\u0103rile din preajma postului guvernamental Duna.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Un detaliu care merit\u0103 observat<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Am\u00e2ndoi c\u00e2inii au ajuns la Sydney cu vaporul, de la Lae, \u00een martie 1957. Femela <strong>era deja gestant\u0103<\/strong> \u0219i, potrivit \u00eenregistr\u0103rilor p\u0103strate, a f\u0103tat patru pui la aproximativ trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 sosire. Adic\u0103 tat\u0103l primei serii n\u0103scute \u00een captivitate a r\u0103mas \u00een Noua Guinee, iar cine a fost el nu se \u0219tie. Faptul acesta se pierde u\u0219or din vedere, de\u0219i prive\u0219te direct c\u00e2t de \u00abpur\u0103\u00bb a fost linia ini\u021bial\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Ce au ar\u0103tat studiile genetice<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Lucrarea-cheie este Surbakti \u0219i colaboratorii, PNAS 2020 (volumul 117, p. 24369\u201324376). Rezultatele ei sunt reale \u0219i interesante, a\u0219a c\u0103 le prezent\u0103m cu cifre cu tot.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Anul 2016.<\/strong> Expedi\u021bia a raportat 15 c\u00e2ini s\u0103lbatici de altitudine \u00een apropierea carierei Grasberg, \u00een partea de vest a insulei. S-au str\u00e2ns fotografii \u0219i probe de excremente, dar pentru analiza genomului nuclear ele nu au fost de ajuns.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Anul 2018.<\/strong> \u00cen dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni au fost observa\u021bi 18 c\u00e2ini, dintre care 10 noi. Doi au fost prin\u0219i vii, iar al treilea a fost g\u0103sit mort de cur\u00e2nd \u2014 se pare, sub ro\u021bi. \u00cen total, trei probe. Doi c\u00e2ini au primit zg\u0103rzi GPS \u0219i au fost elibera\u021bi.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Metoda.<\/strong> Cipul Illumina CanineHD, 150.112 de markeri; dup\u0103 eliminarea celor \u00eenl\u0103n\u021bui\u021bi au r\u0103mas 107.125. Cei trei c\u00e2ini de altitudine au fost compara\u021bi cu 1.346 de c\u00e2ini din 161 de rase, cu 25 de dingo, cu 16 \u00abc\u00e2nt\u0103tori\u00bb din captivitate \u0219i cu 9 canide nedomestice.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Rezultatul.<\/strong> C\u00e2inii de altitudine au format o ramur\u0103 monofiletic\u0103, cu suport bootstrap de 100 %, al\u0103turi de \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb din captivitate \u0219i de dingo. Dup\u0103 propor\u021bia de genom, 72 % dintre ei sunt cel mai aproape de \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb din captivitate \u0219i de dingo, iar 28 % \u2014 de c\u00e2inii de ras\u0103. Metode independente au dat aceea\u0219i m\u0103rime: 28,8 % dup\u0103 Treemix \u0219i 29,6 % dup\u0103 qpAdm.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Contrastul cu c\u00e2inii de sat.<\/strong> La c\u00e2inii de sat din Noua Guinee raportul este invers: 87 % din genom vine de la c\u00e2inii de ras\u0103 \u0219i doar 13 % este oceanic. \u00cen Vietnam \u2014 11 %, \u00een Namibia \u2014 sub 1 %.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Diversitatea.<\/strong> Heterozigo\u021bia observat\u0103 la c\u00e2inii de altitudine este semnificativ mai mare dec\u00e2t la \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb din captivitate \u0219i mai mare dec\u00e2t la dingo. Dar ea este, tot semnificativ, <em>mai mic\u0103<\/em> dec\u00e2t la c\u00e2inii de sat din Noua Guinee.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Contextul mai larg \u00eel d\u0103 lucrarea lui Bergstr\u00f6m \u0219i a colaboratorilor din \u00abScience\u00bb, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2020. \u00cen ea, linia c\u00e2inelui c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee este una dintre cele cinci linii ancestrale de c\u00e2ini care trebuie s\u0103 fi existat deja acum 10,9 mii de ani \u2014 aceasta este datarea cu radiocarbon a c\u00e2inelui carelian \u2014 \u0219i deci, scriu cu pruden\u021b\u0103 autorii, cel mai probabil \u00eenc\u0103 \u00eenainte de limita dintre pleistocen \u0219i holocen, acum circa 11,6 mii de ani. Autorii o numesc \u00abascenden\u021b\u0103 canin\u0103 est-asiatic\u0103 neamestecat\u0103\u00bb. Fii atent la formulare: este vorba despre o linie veche <em>de c\u00e2ini<\/em>, nu despre un str\u0103mo\u0219 al c\u00e2inilor \u0219i nici despre o verig\u0103 de trecere de la lup.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">O alt\u0103 dimensiune o d\u0103 lucrarea comparativ\u0103 din 2026, din revista \u00abGenes\u00bb. \u00cen tabelul ei cu \u0219apte rase vechi, c\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee are cea mai mic\u0103 propor\u021bie de amestec european modern \u2014 0,3 %, \u00een timp ce la basenji este de 15,3 %, la chow-chow de 13,1 %, la dingo de 7,0 %, iar la mastiful tibetan de 5,1 %. Aceasta este, probabil, cea mai puternic\u0103 cifr\u0103 izolat\u0103 \u00een favoarea izol\u0103rii liniei \u2014 \u0219i ea este luat\u0103 din date genomice, nu din pove\u0219tile care circul\u0103 despre ras\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">\u2026\u0219i ce li se atribuie acestor studii<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acum, despre ruptura dintre ceea ce a fost m\u0103surat \u0219i ceea ce s-a f\u0103cut din asta.<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>\u00abStudiul din 2016 a dovedit c\u0103 acei c\u00e2ini g\u0103si\u021bi sunt c\u00e2ini c\u00e2nt\u0103tori\u00bb.<\/strong> Nu a dovedit. ADN-ul mitocondrial din 9 din cele 24 de probe de excremente a dat haplotipul A29 \u2014 \u0219i nu A79, care este unic pentru \u00abc\u00e2nt\u0103tori\u00bb. A29 apare la dingo, la \u00abc\u00e2nt\u0103tori\u00bb, la o parte dintre rasele asiatice \u0219i arctice \u0219i la c\u00e2inii de sat. Autorii din PNAS scriu despre asta direct: rezultatul nu este specific rasei \u0219i se extinde la c\u00e2inii din Asia de Est \u0219i din Oceania \u00een general.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>\u00abEste aceea\u0219i popula\u021bie, neschimbat\u0103\u00bb.<\/strong> Lucrarea a ar\u0103tat \u00eenrudirea \u2014 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, circa 28\u201330 % amestec de c\u00e2ini de ras\u0103 chiar la c\u00e2inii de altitudine. \u00cencercarea de a evalua mai exact acest amestec prin raporturi F4 a dat o \u00eempr\u0103\u0219tiere de la 15 la 50 %, dar scorurile z au ie\u0219it nesemnificative \u00een toate combina\u021biile. Adic\u0103 amestecul exist\u0103 ca m\u0103rime, \u00eens\u0103 valoarea lui exact\u0103 nu este stabilit\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>\u00abRasa a fost reg\u0103sit\u0103\u00bb.<\/strong> Autorii \u00een\u0219i\u0219i \u00ee\u0219i traseaz\u0103 limita concluziei prin dou\u0103 fraze care, \u00een repovestiri, dispar de obicei: \u00abAnaliza din aceast\u0103 lucrare a cuprins doar trei exemplare\u00bb \u0219i \u00abM\u0103rimea \u0219i limitele popula\u021biei de c\u00e2ini de altitudine urmeaz\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103 fie documentate\u00bb.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>\u00abDisp\u0103rut\u0103 din s\u0103lb\u0103ticie\u00bb.<\/strong> Aceasta este o ipotez\u0103, nu un statut stabilit. Autorii din PNAS o formuleaz\u0103 exact a\u0219a: raritatea rasei, \u00eempreun\u0103 cu faptul c\u0103 niciun exemplar nu a mai fost capturat \u0219i scos din \u021bar\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1970, \u00absprijin\u0103 ipoteza\u00bb c\u0103 rasa a disp\u0103rut din natur\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 2016, c\u00e2inii s\u0103lbatici de altitudine fuseser\u0103 fotografia\u021bi doar de dou\u0103 ori \u2014 \u00een 1989 \u0219i \u00een 2012.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>\u00abCea mai veche ras\u0103\u00bb \u0219i \u00abstr\u0103mo\u0219ul tuturor c\u00e2inilor\u00bb.<\/strong> Din datele genomice asta nu decurge. Bergstr\u00f6m dateaz\u0103 <em>linia<\/em>, nu rasa; c\u00e2inii de azi din captivitate sunt cap\u0103tul unui drum lung, nu \u00eenceputul lui.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cel mai interesant este c\u0103 principalii oponen\u021bi ai acestei lucr\u0103ri <strong>sunt de acord<\/strong> cu ea \u00een partea genetic\u0103. Dwyer \u0219i Minnegal, care critic\u0103 cel mai t\u0103ios ideea unei popula\u021bii separate de altitudine, scriu textual c\u0103 accept\u0103 concluzia lui Surbakti: \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb din captivitate \u0219i c\u00e2inii s\u0103lbatici de altitudine apar\u021bin aceleia\u0219i popula\u021bii genetice, \u00eenrudit\u0103 cu dingo \u0219i distinct\u0103 de c\u00e2inii de ras\u0103. Obiec\u021bia lor este alta: ei consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 popula\u021bie nu se limita la zonele \u00eenalte, ci cuprindea \u0219i c\u00e2inii de sat de pe toat\u0103 insula, \u00eenainte de colonizarea european\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Iar domeniul \u00eensu\u0219i nu are nici ast\u0103zi un r\u0103spuns unic. O sintez\u0103 din 2025, din \u00abEvolution Letters\u00bb, nume\u0219te c\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee singurul grup de canide care \u00eemparte \u00een mod semnificativ variabilitatea genetic\u0103 cu dingo \u2014 \u0219i, \u00een acela\u0219i paragraf, noteaz\u0103 c\u0103 \u00abstatutul de domesticire\u00bb al ambelor grupuri r\u0103m\u00e2ne nel\u0103murit: unele analize le fac o linie bazal\u0103 fa\u021b\u0103 de c\u00e2inii domestici, altele plaseaz\u0103 dingo chiar \u00een interiorul cladei asiatico-arctice a c\u00e2inilor domestici. Asem\u0103n\u0103tor ca soart\u0103 \u0219i ca izolare, dar format pe alt continent, este \u0219i un <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-carolina-dog-american-dingo\">C\u00e2ine de Carolina<\/a>, iar disputele din jurul lui au aceea\u0219i structur\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">\u0218apte sau opt fondatori: de unde provine cu adev\u0103rat popula\u021bia din captivitate<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Num\u0103rul fondatorilor este dat de toate sursele aproape la fel \u2014 \u00een schimb provenien\u021ba lor este descris\u0103 \u00een chip opus, \u0219i aceasta este cea mai ascu\u021bit\u0103 divergen\u021b\u0103 din toat\u0103 tema.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>PNAS 2020: c\u00e2inii din captivitate provin \u00abdoar din opt fondatori par\u021bial \u00eenrudi\u021bi\u00bb.<\/li>\n\n\n\n<li>Koler-Matznick \u0219i colaboratorii, 2007: \u00abactuala popula\u021bie din captivitate provine din opt exemplare, <em>necapturate direct \u00een s\u0103lb\u0103ticie<\/em>\u00bb \u2014 autorii ad\u0103ug\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ar fi fost c\u00e2ini de sat.<\/li>\n\n\n\n<li>Dwyer \u0219i Minnegal, 2022, dup\u0103 verificarea arhivei: \u00abPopula\u021bia din captivitate provine din \u0219apte sau opt fondatori. Niciunul nu a fost capturat ca un c\u00e2ine care tr\u0103ia s\u0103lbatic\u00bb.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mai departe \u2014 ceea ce este stabilit documentar. \u00cen 1976, din zona Eipo, aflat\u0103 pe atunci \u00een Irian Jaya, un grup de c\u00e2ini a fost dus la institutul din Kiel, \u00een Germania; p\u00e2n\u0103 \u0219i num\u0103rul lor difer\u0103 de la o surs\u0103 la alta \u2014 patru sau cinci. Acei c\u00e2ini erau de sat. \u00cen 1987, o femel\u0103 pe nume Olga, descendent\u0103 a acelor c\u00e2ini, a fost trimis\u0103 \u00een Statele Unite. \u00cens\u0103\u0219i Janice Koler-Matznick, fondatoarea societ\u0103\u021bii de conservare a rasei, scrie \u00een 2018: \u00abast\u0103zi to\u021bi \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb din SUA provin din Olga pe linie matern\u0103\u00bb.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Consecin\u021ba practic\u0103 pentru \u0219tiin\u021b\u0103 este urm\u0103toarea: genomul matern al \u00eentregii popula\u021bii americane provine de la o c\u0103\u021bea de sat din zona Eipo, care nu are str\u0103mo\u0219i s\u0103lbatici documenta\u021bi. Asta nu o face \u00abneautentic\u0103\u00bb \u2014 dar merit\u0103 \u021binut minte c\u00e2nd cite\u0219ti orice afirma\u021bie despre un \u00abfond genetic s\u0103lbatic p\u0103strat \u00een captivitate\u00bb.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Ce \u00eenseamn\u0103 asta pentru consangvinizare<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cairns \u0219i colaboratorii au calculat \u00een 2018 coeficien\u021bii de consangvinizare pentru cinci \u00abc\u00e2nt\u0103tori\u00bb, pe 58.512 de markeri autozomali. Raporta\u021bi la popula\u021bia de referin\u021b\u0103 comun\u0103 a dingo-ilor \u0219i a \u00abc\u00e2nt\u0103torilor\u00bb, ace\u0219tia au fost 0,457 \u00b7 0,671 \u00b7 0,594 \u00b7 0,620 \u00b7 0,461 \u2014 \u00een medie 0,561.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aici exist\u0103 o subtilitate despre care merit\u0103 vorbit deschis. Aceia\u0219i cinci c\u00e2ini, m\u0103sura\u021bi doar unul fa\u021b\u0103 de altul, dau valori aproape de zero: \u22120,289, 0,218, 0,034, 0,096, \u22120,28. Nu este nici o contradic\u021bie, nici o eroare. A\u0219a se comport\u0103 indicatorul \u00eensu\u0219i: \u00een interiorul unei popula\u021bii care provine \u00een \u00eentregime dintr-un pumn de fondatori, \u00abnorma\u00bb este deja deplasat\u0103, iar pe fondul ei un c\u00e2ine anume nu pare consangvinizat. Consangvinizarea ridicat\u0103 se vede doar atunci c\u00e2nd compari cu o popula\u021bie mai larg\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Efectivul total al popula\u021biei din captivitate, dup\u0103 estimarea din PNAS 2020, nu dep\u0103\u0219e\u0219te 200\u2013300 de c\u00e2ini \u00een toat\u0103 lumea. Clubul de ras\u0103 adaug\u0103 c\u0103 \u00een gr\u0103dini zoologice \u0219i \u00een colec\u021bii au mai r\u0103mas ast\u0103zi mai pu\u021bin de c\u00e2teva zeci, iar cei mai mul\u021bi \u00abc\u00e2nt\u0103tori\u00bb americani tr\u0103iesc, potrivit aceluia\u0219i club, ca animale de companie.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">C\u00e2ntecul: ce anume s-a putut m\u0103sura<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"720\" height=\"540\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-f9c68be.webp\" alt=\"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee \u2014 c\u00e2ntecul rasei\" class=\"wp-image-136286\" style=\"width:448px;height:auto\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-f9c68be.webp 720w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-f9c68be-300x225.webp 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 720px) 100vw, 720px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Numele rasei nu este o metafor\u0103. Standardul clubului descrie particularitatea principal\u0103 astfel: \u00abcapacitatea dramatic\u0103 de a varia \u00een\u0103l\u021bimea urletului\u00bb. C\u00e2inele nu latr\u0103 cu un l\u0103trat repetat; \u00een schimb are un comportament vocal complex \u2014 scheun\u0103turi, sc\u00e2ncete \u0219i urlete pe o singur\u0103 not\u0103. C\u00e2nd url\u0103 mai multe exemplare deodat\u0103, glasurile lor se adun\u0103 \u00een ceea ce proprietarii numesc cor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Iar acum lucrul cel mai important, care lipse\u0219te aproape de peste tot. Afirma\u021bia \u00abacest urlet nu seam\u0103n\u0103 cu urletul niciunei alte popula\u021bii de canide\u00bb st\u0103 chiar \u00een articolul din PNAS, ap\u0103rut \u00een 2020. Dar exist\u0103 o singur\u0103 compara\u021bie cantitativ\u0103 a urletului \u00eentre specii \u00een care a intrat \u0219i rasa aceasta \u2014 Kershenbaum \u0219i colaboratorii, \u00abBehavioural Processes\u00bb 2016. Iat\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat acolo.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Au fost analizate peste 2.000 de urlete de la 13 specii \u0219i subspecii de canide; matricea distan\u021belor pe perechi avea dimensiunea 2.005 \u00d7 2.005.<\/li>\n\n\n\n<li>C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee a dat 344 de urlete \u2014 dar numai din <strong>dou\u0103<\/strong> surse de \u00eenregistrare.<\/li>\n\n\n\n<li>La testul de similaritate intraspecific\u0103 a folosirii tipurilor de urlet, rasa a ob\u021binut p = 0,899, adic\u0103 nimic semnificativ. Pentru compara\u021bie: coiotul 0,019, lupul ro\u0219u 0,007, lupul arctic 0,006, c\u00e2inele domestic 0,003, lupul nord-african sub 0,001.<\/li>\n\n\n\n<li>La clasificarea dup\u0103 \u00abamprenta\u00bb folosirii tipurilor de urlet, rasa a fost recunoscut\u0103 corect \u00een 0 % dintre cazuri. Cele mai frecvente presupuneri ale algoritmului au fost c\u00e2inele domestic \u0219i lupul nord-african.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cum trebuie citit asta? Cu pruden\u021b\u0103 \u0219i \u00een ambele sensuri. Dou\u0103 surse de \u00eenregistrare sunt foarte pu\u021bin, iar autorii scriu ei \u00een\u0219i\u0219i c\u0103 le lipsesc datele pentru o analiz\u0103 mai ad\u00e2nc\u0103. De aceea rezultatul nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acest c\u00e2ntec ar fi unul obi\u0219nuit. \u00censeamn\u0103 altceva: <strong>caracterul distinct al acestei vocaliz\u0103ri nu a fost \u00eenc\u0103 ar\u0103tat cantitativ<\/strong>, \u00een ciuda faptului c\u0103 este repetat ca un fapt stabilit. Este semnificativ c\u0103 o coautoare a acelei lucr\u0103ri este Janice Koler-Matznick, din societatea de conservare a rasei \u2014 adic\u0103 cifra nu a venit dinspre sceptici.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Exist\u0103 \u0219i o a doua fa\u021b\u0103 a lucrurilor. Urletul \u00een cor este documentat nu numai la c\u00e2inii de altitudine. Ofi\u021berul de patrul\u0103 James Taylor a consemnat \u00een mai 1939 cum hamalii expedi\u021biei sale au cump\u0103rat peste cincizeci de c\u0103\u021bei \u00eentr-o a\u0219ezare de munte: noaptea \u00abei nu l\u0103trau, dar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd unul \u00eencepea s\u0103 urle, iar ceilal\u021bi i se al\u0103turau\u00bb. Aceasta este o descriere a c\u00e2inilor de sat, nu a celor s\u0103lbatici. \u0218i compara\u021bia cu alte rase \u00abcare nu latr\u0103\u00bb este util\u0103: <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-basenji\">Basenji<\/a> la fel nu latr\u0103 \u00een sensul obi\u0219nuit, dar sunetul lui este mai degrab\u0103 un iodler dec\u00e2t o not\u0103 tras\u0103 cu schimbare de \u00een\u0103l\u021bime.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Cum arat\u0103 c\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor conform standardului<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"720\" height=\"540\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-fa2ef38.webp\" alt=\"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee \u2014 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area conform standardului\" class=\"wp-image-136301\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-fa2ef38.webp 720w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-fa2ef38-300x225.webp 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 720px) 100vw, 720px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Descrierea \u00een vigoare a rasei este \u021binut\u0103 de un club \u2014 New Guinea Singing Dog Club of America; pe pagina sa, clubul precizeaz\u0103 direct c\u0103 standardul se sprijin\u0103 pe textul ini\u021bial al UKC. Iat\u0103 ce scrie \u00een el.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Capul.<\/strong> Cuneiform \u0219i v\u0103zut de sus, \u0219i din profil, cu o trecere pronun\u021bat\u0103 c\u0103tre bot. Col\u021burile buzelor sunt u\u0219or ridicate, ceea ce creeaz\u0103 impresia unui \u00abz\u00e2mbet\u00bb.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Ochii.<\/strong> Mici, <em>triunghiulari<\/em>, a\u0219eza\u021bi oblic, de la chihlimbariu-\u00eenchis p\u00e2n\u0103 la c\u0103prui foarte \u00eenchis; albul se vede adesea \u00een col\u021burile interioare. Descrierea \u00abmigdala\u021bi\u00bb, care circul\u0103 prin ghiduri, nu apar\u021bine standardului.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Urechile.<\/strong> Drepte, mici, triunghiulare, larg dep\u0103rtate; \u00een stare de alert\u0103 sunt \u00eenclinate \u00eenainte la aproximativ 60 de grade fa\u021b\u0103 de linia craniului.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Trunchiul.<\/strong> \u00cen profil, de la um\u0103r p\u00e2n\u0103 la tuberozitatea ischiatic\u0103, este cu circa 20 % mai lung dec\u00e2t \u00een\u0103l\u021bimea la greab\u0103n. Trufa este \u00eentotdeauna complet neagr\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Blana.<\/strong> Scurt\u0103, deas\u0103, dubl\u0103; p\u0103rul cel mai lung se afl\u0103 pe umeri, pe spate \u0219i pe partea din spate a coapselor, dar nu mai lung de aproximativ un inci \u0219i jum\u0103tate. Rasa se prezint\u0103 \u00eentr-o form\u0103 complet natural\u0103, f\u0103r\u0103 niciun fel de trimming \u2014 nici m\u0103car must\u0103\u021bile nu se tund.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Culoarea.<\/strong> Ro\u0219cat (de la fawn p\u00e2n\u0103 la ruginiu profund), sable \u0219i negru cu focuri. Petele albe sunt r\u0103sp\u00e2ndite, dar nu au voie s\u0103 ocupe mai mult de o treime din culoarea general\u0103 \u0219i sunt permise doar pe bot, pe cap, pe g\u00e2t, pe abdomen, pe picioare \u0219i pe v\u00e2rful cozii.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Coada.<\/strong> Ajunge cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la jaret; \u00een alert\u0103 este purtat\u0103 peste spate, \u00eentr-un arc lin, ca un semn de \u00eentrebare. O u\u0219oar\u0103 \u00eendoitur\u0103 la mijlocul cozii este un lucru r\u0103sp\u00e2ndit la aceast\u0103 ras\u0103, iar standardul spune direct c\u0103 ea nu este un defect.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dou\u0103 lucruri din acest text merit\u0103 o aten\u021bie aparte. Primul este descrierea flexibilit\u0103\u021bii: c\u00e2inele \u00abeste \u00een stare s\u0103 \u00ee\u0219i strecoare corpul prin orice deschiz\u0103tur\u0103 prin care \u00eei trece capul\u00bb. Aceasta este forma de surs\u0103 a unei afirma\u021bii care, prin ghiduri, s-a transformat \u00een \u00abclaviculele flexibile\u00bb; c\u00e2inii nu au deloc clavicule func\u021bionale, iar explica\u021bia nu st\u0103 \u00een ele, ci \u00een structura cutiei toracice \u0219i \u00een mobilitatea omopla\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Al doilea este r\u00e2ndul despre criptorhidie, care apare rar \u00een standardele de ras\u0103. Textual: \u00abdin cauza procentului ridicat de masculi cu criptorhidie unilateral\u0103 \u00eentr-o popula\u021bie \u00eenc\u0103 mic\u0103, criptorhidia unilateral\u0103 este acceptabil\u0103, de\u0219i nu este de dorit\u00bb. Criptorhidia bilateral\u0103 r\u0103m\u00e2ne un defect descalificant. Adic\u0103 standardul tolereaz\u0103 oficial un defect de dezvoltare, pentru c\u0103 fondul genetic este prea mic pentru a se putea selecta \u00eempotriva lui \u2014 \u0219i \u00ee\u0219i nume\u0219te singur motivul. Se mai descalific\u0103 agresivitatea sau frica extrem\u0103 \u0219i atacul nemotivat asupra omului.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Dimensiuni: de ce cifrele din ghiduri se plimb\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Standardul \u00eemparte \u00een\u0103l\u021bimea dup\u0103 sex: masculii 14\u201318 inci la greab\u0103n, femelele 13\u201317 inci. \u00cen centimetri, asta \u00eenseamn\u0103 36\u201346 \u0219i, respectiv, 33\u201343. Greutatea este dat\u0103 printr-un singur interval \u2014 17\u201330 de livre, adic\u0103 8\u201314 kg.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De aici vine \u0219i cea mai mare parte a divergen\u021belor din ghiduri. Gre\u0219eala cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 este s\u0103 iei intervalul <em>masculilor<\/em> (36\u201346 cm) \u0219i s\u0103 \u00eel prezin\u021bi drept intervalul rasei, arunc\u00e2nd \u00een t\u0103cere femelele. Noi \u00een\u0219ine am procedat a\u0219a \u00een fi\u0219a acestei pagini, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am verificat-o cu standardul; acum, \u00een fi\u0219\u0103 stau ambele intervale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Exist\u0103 \u0219i o m\u0103sur\u0103toare independent\u0103, dintr-o surs\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103: \u00een tabelul comparativ din 2026, masa medie a unui c\u00e2ine adult din aceast\u0103 ras\u0103, \u021binut \u00een captivitate, este dat\u0103 ca 11,7 kg, cu trimitere la sinteza lui Corbett din \u00abPlanul de ac\u021biune pentru conservarea canidelor\u00bb al IUCN, din 2004. Este o medie, nu un interval, \u0219i se a\u0219az\u0103 \u00een\u0103untrul celor 8\u201314 kg din standard.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Caracterul: standardul, proprietarii \u0219i un singur studiu<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"500\" height=\"333\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/unnamed.jpg\" alt=\"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee \u2014 caracterul \u0219i comportamentul\" class=\"wp-image-136316\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/unnamed.jpg 500w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/unnamed-300x200.jpg 300w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/unnamed-330x220.jpg 330w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/unnamed-420x280.jpg 420w\" sizes=\"auto, (max-width: 500px) 100vw, 500px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Standardul descrie rasa astfel: activi, vioi, aten\u021bi, cercet\u00e2nd permanent mediul cu toate sim\u021burile. Bl\u00e2nzi \u0219i ata\u0219a\u021bi de oamenii pe care \u00eei cunosc, dar rezerva\u021bi cu str\u0103inii. Pot fi agresivi fa\u021b\u0103 de al\u021bi c\u00e2ini, mai ales de acela\u0219i sex. Instinctul de v\u00e2n\u0103toare este intens \u0219i \u00abpoate lua st\u0103p\u00e2nire atunci c\u00e2nd este detectat\u0103 prada, \u00een ciuda oric\u0103rui dresaj anterior\u00bb.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Clubul de ras\u0103 adaug\u0103 observa\u021bii practice, mai utile dec\u00e2t cuvintele generale: p\u00e2n\u0103 la doi-trei ani, majoritatea \u00abc\u00e2nt\u0103torilor\u00bb se lini\u0219tesc vizibil \u0219i \u00eencep s\u0103 prefere somnul lung \u00een locul plimb\u0103rilor lungi; frica de oameni \u0219i de c\u00e2ini str\u0103ini apare des, mai ales la c\u00e2inii proveni\u021bi din cazuri de neglijare; iar f\u0103r\u0103 les\u0103 nu te po\u021bi bizui pe ei. Temperamentul \u00eel compar\u0103 clubul cu cel al rasei <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-shiba-inu\">Shiba Inu<\/a> \u0219i cu al basenjiului \u2014 adic\u0103 cu rase primitive, nu cu rase de serviciu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Exist\u0103 \u0219i un studiu separat, f\u0103cut pe proprietari \u2014 Sumridge \u0219i colaboratorii, \u00abAnthrozo\u00f6s\u00bb 2021. \u00cen el, 55 de \u00abc\u00e2nt\u0103tori\u00bb care tr\u0103iesc ca animale de companie au fost compara\u021bi cu 1.101 c\u00e2ini din cinci grupe primitive FCI, prin chestionarul de comportament C-BARQ \u0219i prin scala de ata\u0219ament Lexington. Dup\u0103 expunerea autorilor, \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb au ar\u0103tat o <em>fric\u0103 mai mare<\/em> dec\u00e2t c\u00e2inii din o parte dintre grupe \u0219i marcau obiectele cu urin\u0103 mai des dec\u00e2t c\u00e2inii din toate grupele \u2014 prin care autorii explic\u0103 de ce sunt \u021binu\u021bi mai des afar\u0103. Totodat\u0103, proprietarii lor \u0219i-au evaluat propriul ata\u0219ament fa\u021b\u0103 de c\u00e2ine la fel de sus ca proprietarii altor rase primitive.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Clubul de ras\u0103 cite\u0219te aceea\u0219i lucrare \u0219i \u00een alt fel: \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb ar manifesta sim\u021bitor mai pu\u021bin\u0103 agresivitate \u00eendreptat\u0103 spre str\u0103ini dec\u00e2t alte rase primitive. Textul integral al articolului nu l-am citit, de aceea prezent\u0103m aceast\u0103 parte ca pe o lectur\u0103 a clubului, nu ca pe o afirma\u021bie proprie. Ce conteaz\u0103 aici pentru proprietar: frica \u0219i agresivitatea sunt st\u0103ri diferite, iar clubul subliniaz\u0103 c\u0103 la ace\u0219ti c\u00e2ini frica de obicei nu trece \u00een agresivitate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Ce a ar\u0103tat studiul creierului<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen 2025, \u00een \u00abJournal of Neuroscience\u00bb, a ap\u0103rut o lucrare care a comparat imaginile RMN ale unui num\u0103r de 85 de c\u00e2ini: 72 din rase moderne \u0219i 13 \u00abpremoderni\u00bb \u2014 rase vechi, c\u00e2ini de sat \u0219i c\u00e2ini c\u00e2nt\u0103tori din Noua Guinee. La rasele moderne s-a g\u0103sit un cortex mai larg, \u0219i tocmai cortexul prezicea notele de docilitate la dresaj. La \u00abpremoderni\u00bb \u2014 o amigdal\u0103 mai mare, \u0219i tocmai ea prezicea notele de fric\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dou\u0103 rezerve sunt obligatorii. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb sunt doar o parte dintre cei treisprezece c\u00e2ini, iar o cifr\u0103 separat\u0103 pe ras\u0103 nu exist\u0103 \u00een lucrare, a\u0219a c\u0103 aceasta este o afirma\u021bie despre grup, nu despre ras\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, concluzia lucr\u0103rii este opus\u0103 a ceea ce se spune de obicei despre domesticire: autorii scriu direct c\u0103 rezultatele lor contrazic vechea reprezentare potrivit c\u0103reia domesticirea mic\u0219oreaz\u0103 invariabil creierul \u0219i capacit\u0103\u021bile cognitive.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">S\u0103n\u0103tatea: ce se \u0219tie \u0219i cum trebuie citit<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"750\" height=\"582\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-a53b289.webp\" alt=\"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee \u2014 s\u0103n\u0103tatea \u0219i genetica\" class=\"wp-image-136376\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-a53b289.webp 750w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-a53b289-300x233.webp 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 750px) 100vw, 750px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Rasei i se atribuie adesea o s\u0103n\u0103tate \u00abnatural\u0103\u00bb, pe motivul c\u0103 s-a format f\u0103r\u0103 selec\u021bie uman\u0103. Noi nu facem astfel de afirma\u021bii: lipsa unei descrieri a bolilor este o lacun\u0103 \u00een date, nu un certificat de s\u0103n\u0103tate, iar o popula\u021bie care provine \u00een \u00eentregime din \u0219apte-opt fondatori poart\u0103, prin defini\u021bie, un risc crescut de afec\u021biuni recesive.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Clubul de ras\u0103 \u021bine o pagin\u0103 separat\u0103 despre s\u0103n\u0103tate \u0219i nume\u0219te patru afec\u021biuni. Le prezent\u0103m a\u0219a cum le formuleaz\u0103 chiar clubul.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Pancreatita.<\/strong> Clubul scrie despre o predispozi\u021bie genetic\u0103. Riscul este ridicat de m\u00e2ncarea gras\u0103, de anumite medicamente \u0219i de greutatea \u00een exces. Diabetul are cu pancreatita o comorbiditate mare.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Diabetul.<\/strong> Numit o problem\u0103 recent\u0103 a comunit\u0103\u021bii; cazurile, dup\u0103 spusele clubului, sunt \u00eenc\u0103 analizate.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Glaucomul.<\/strong> La fel, o tem\u0103 recent\u0103, cazurile fiind \u00eenc\u0103 studiate.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Criptorhidia unilateral\u0103.<\/strong> Nu este o boal\u0103 \u00een sensul obi\u0219nuit, dar standardul \u00eei nume\u0219te direct procentul ridicat \u00een popula\u021bie \u2014 vezi capitolul despre standard, mai sus.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Anestezia: cum s\u0103 vorbe\u0219ti despre ea cu medicul veterinar<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Separat \u2014 despre sensibilitatea la anestezie, pentru c\u0103 este tocmai acea clas\u0103 de afirma\u021bii care se repoveste\u0219te u\u0219or mai tare dec\u00e2t o spune sursa. Clubul de ras\u0103 comunic\u0103 faptul c\u0103 mul\u021bi proprietari descriu o sensibilitate crescut\u0103 \u0219i <strong>nume\u0219te el \u00eensu\u0219i fenomenul necercetat<\/strong>. Dup\u0103 relat\u0103rile proprietarilor, este vorba despre riscul unui stop cardiac sub anestezie sau al netrezirii dup\u0103 ea.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Noi nu transform\u0103m asta \u00eentr-o \u00eensu\u0219ire a rasei: relat\u0103rile proprietarilor \u0219i un risc m\u0103surat sunt lucruri diferite. Dar sfatul practic nu sl\u0103be\u0219te din cauza asta: spune-i din timp medicului veterinar despre sensibilitatea raportat\u0103, discut\u0103 monitorizarea \u0219i posibilitatea de a anula rapid ac\u021biunea substan\u021belor, iar procedurile de rutin\u0103, cum ar fi t\u0103ierea ghearelor, rezolv\u0103-le prin dresaj, nu prin sedare. Separat, merit\u0103 \u0219tiut c\u0103 fostul sfat de a aplica \u00abprotocolul pentru ogari\u00bb este numit ast\u0103zi de club drept unul care nu se mai aplic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u0218i o regul\u0103 general\u0103 pentru o ras\u0103 rar\u0103: cere-i cresc\u0103torului rezultatele investiga\u021biilor p\u0103rin\u021bilor \u0219i nu primi drept r\u0103spuns \u00abla noi nu apare nimic\u00bb.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Durata de via\u021b\u0103: de ce nu d\u0103m un interval<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Este unul dintre acele cazuri rare \u00een care e mai cinstit s\u0103 ar\u0103\u021bi provenien\u021ba cifrei dec\u00e2t cifra \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Singurul num\u0103r pe care literatura evaluat\u0103 de speciali\u0219ti \u00eel atribuie acestei rase este de 15 ani, \u0219i el st\u0103 \u00een tabelul comparativ al lucr\u0103rii din 2026. Dar s\u0103 vedem de unde a ajuns el acolo. Pentru 118 rase moderne, aceea\u0219i lucrare a luat durata de via\u021b\u0103 din baza de date a Clubului Chinologic Finlandez: cel pu\u021bin 80 de decese documentate pe ras\u0103, cohorte de na\u0219tere din 1988\u20132002, cu scoaterea deceselor din cauze externe. Iar pentru c\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee a fost luat mijlocul unui interval de pe pagina de ras\u0103 a unei companii comerciale de teste ADN, unde este indicat 12\u201318 ani. Mijlocul acestui interval este chiar acel \u00ab15\u00bb.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Clubul de ras\u0103 formuleaz\u0103 altfel \u0219i mai prudent: cu o \u00eengrijire potrivit\u0103, \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb tr\u0103iesc mult peste zece ani, iar unii proprietari relateaz\u0103 despre c\u00e2ini care au ajuns p\u00e2n\u0103 la dou\u0103zeci. Funda\u021bia care lucreaz\u0103 cu popula\u021bia s\u0103lbatic\u0103 pune \u00een lista sa de sarcini de cercetare, ca r\u00e2nd separat, studiul longevit\u0103\u021bii, al factorilor \u0219i al indicatorilor de mortalitate \u2014 adic\u0103 domeniul \u00eensu\u0219i consider\u0103 \u00eentrebarea deschis\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De aceea nu d\u0103m un interval pe care s\u0103 fim gata s\u0103 \u00eel semn\u0103m. \u00cen fi\u0219\u0103 st\u0103 un singur num\u0103r \u2014 15 ani, acela\u0219i pe care l-a folosit lucrarea evaluat\u0103 de speciali\u0219ti; el trebuie tratat ca un reper, nu ca o m\u0103rime m\u0103surat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Cine recunoa\u0219te rasa \u2014 \u0219i drept ce o consider\u0103 legea<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aici rasa st\u0103 deoparte chiar \u0219i \u00eentre cele primitive.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>FCI.<\/strong> \u00cen nomenclatorul alfabetic al FCI, cules integral de la toate literele, sunt 362 de pozi\u021bii, iar c\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee nu se afl\u0103 printre ele.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>UKC.<\/strong> \u00cen lista oficial\u0103 \u00een vigoare a raselor recunoscute de UKC sunt 365 de r\u00e2nduri, iar rasa nu se afl\u0103 nici \u00een ea; \u00een grupa \u00abogari \u0219i c\u00e2ini paria\u00bb sunt enumerate alte rase paria. Aceasta nu este presupunerea noastr\u0103: clubul de ras\u0103 scrie el \u00eensu\u0219i c\u0103 \u00abc\u00e2nt\u0103torii\u00bb au fost prezenta\u021bi \u00een ringurile UKC <em>\u00een anii 1990<\/em>, iar ast\u0103zi pot fi expu\u0219i \u00een Asocia\u021bia American\u0103 a Raselor Rare.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Standardul.<\/strong> Rasa este \u021binut\u0103 de un club, nu de un registru: textul \u00een vigoare al standardului este publicat de clubul de ras\u0103 \u0219i, dup\u0103 chiar spusele lui, se sprijin\u0103 pe textul ini\u021bial al UKC.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Separat \u2014 \u00eentrebarea drept ce trebuie considerat, \u00een general, acest animal. Clubul de ras\u0103 enumer\u0103 el \u00eensu\u0219i, cu trimiteri, cum a fost numit \u00een literatur\u0103: c\u00e2ine domestic, c\u00e2ine s\u0103lb\u0103ticit, c\u00e2ine de sat, c\u00e2ine care tr\u0103ie\u0219te liber, c\u00e2ine care tr\u0103ie\u0219te s\u0103lbatic \u0219i c\u00e2ine s\u0103lbatic. \u0218ase clasific\u0103ri diferite, fiecare publicat\u0103. Ghidul veterinar \u00abFowler&#8217;s Zoo and Wild Animal Medicine\u00bb atribuie dingo \u0219i c\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee popula\u021biilor s\u0103lb\u0103ticite de c\u00e2ini domestici care s-au \u00eentors la starea s\u0103lbatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceast\u0103 disput\u0103 are o consecin\u021b\u0103 cu totul practic\u0103, iar ea se vede pe dou\u0103 documente care privesc \u00een direc\u021bii diferite.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La 18 aprilie 2016, Serviciul de Inspec\u021bie a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii Animalelor \u0219i Plantelor din Departamentul Agriculturii al Statelor Unite a anun\u021bat c\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci reglementase dingo \u0219i c\u00e2inii c\u00e2nt\u0103tori din Noua Guinee <em>drept c\u00e2ini<\/em>, potrivit Legii privind bun\u0103starea animalelor, iar de acum \u00eenainte \u00eei va reglementa <em>drept animale exotice<\/em> \u2014 la fel ca pe coio\u021bi \u0219i ca pe c\u00e2inii hien\u0103. Temeiul, numit chiar \u00een anun\u021b: aceste animale sunt diferite genetic de c\u00e2inii domestici, iar \u00abcei mai mul\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 consider\u0103 acest lucru un temei suficient pentru a le \u00eencadra \u00eentr-o subspecie separat\u0103\u00bb. De\u021bin\u0103torilor de licen\u021b\u0103 li s-au dat 60 de zile \u2014 p\u00e2n\u0103 la 17 iunie 2016 \u2014 ca s\u0103 treac\u0103 la cerin\u021bele subp\u0103r\u021bii F din capitolul de standarde.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Iar \u00een 2019, grupul de lucru pentru taxonomia genului <em>Canis<\/em>, adunat de grupul de speciali\u0219ti \u00een canide al IUCN \u0219i de CIBIO-InBIO, a ajuns la concluzia opus\u0103: dingo \u0219i c\u00e2inii c\u00e2nt\u0103tori din Noua Guinee sunt c\u00e2ini domestici s\u0103lb\u0103tici\u021bi, <em>Canis familiaris<\/em>, \u0219i tocmai de aceea <strong>nu ar trebui evalua\u021bi deloc pentru Lista Ro\u0219ie a IUCN<\/strong>. Grupul a men\u021bionat separat c\u0103 asta nu neag\u0103 nici rolul lor ecologic de pr\u0103d\u0103tori de v\u00e2rf \u00een medii insulare fragile, nici valoarea lor sociocultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Adic\u0103 autoritatea american\u0103 de reglementare se sprijin\u0103 pe afirma\u021bia despre o subspecie separat\u0103, iar grupul taxonomic de profil al IUCN nu a sus\u021binut aceast\u0103 afirma\u021bie trei ani mai t\u00e2rziu. Concluzia practic\u0103 pentru cititor este simpl\u0103: statutul acestui animal \u00een \u021bara ta merit\u0103 l\u0103murit din timp, pentru c\u0103 el depinde de clasificarea pe care o urmeaz\u0103 legea local\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Exist\u0103 \u0219i un strat de nomenclatur\u0103. Numele <em>Canis hallstromi<\/em> l-a propus Troughton \u00een 1957 \u2014 dar cu 130 de ani mai devreme, \u00een 1827, Ren\u00e9-Primev\u00e8re Lesson numise deja c\u00e2inii acestei regiuni <em>Canis familiaris novaehiberniae<\/em>, iar \u00een 1879 Edward Ramsay a descris <em>Canis familiaris<\/em> var. <em>papuensis<\/em>. Troughton a declarat numele lui Ramsay nevalid, f\u0103r\u0103 s\u0103 dea motive. Dac\u0103 acei c\u00e2ini din Noua Guinee \u0219i din Noua Irland\u0103 sunt un singur fond genetic, atunci ambele nume mai t\u00e2rzii sunt sinonime mai tinere ale numelui dat de Lesson.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">\u00centre\u021binerea: gardul, spa\u021biul \u0219i mae\u0219trii evad\u0103rii<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"720\" height=\"540\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-24f056c.webp\" alt=\"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee \u2014 \u00eentre\u021binerea \u0219i gardul\" class=\"wp-image-136331\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-24f056c.webp 720w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-24f056c-300x225.webp 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 720px) 100vw, 720px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Principala problem\u0103 inginereasc\u0103 a proprietarului este gardul. Standardul d\u0103 el \u00eensu\u0219i criteriul dup\u0103 care acesta trebuie proiectat: c\u00e2inele trece prin orice deschiz\u0103tur\u0103 prin care \u00eei intr\u0103 capul. Adic\u0103 nu trebuie socotit \u00abdac\u0103 \u00eencape trunchiul\u00bb, ci l\u0103\u021bimea celei mai \u00eenguste fisuri la nivelul capului \u2014 \u0219i la asta trebuie ad\u0103ugat\u0103 capacitatea de a se c\u0103\u021b\u0103ra \u0219i de a s\u0103pa pe dedesubt.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Gardul trebuie s\u0103 fie continuu, f\u0103r\u0103 fisuri la nivelul capului, cu protec\u021bie \u00eempotriva s\u0103patului pe dedesubt \u0219i a c\u0103\u021b\u0103ratului pe deasupra.<\/li>\n\n\n\n<li>Por\u021bile \u0219i z\u0103voarele verific\u0103-le separat: rasei i se atribuie priceperea de a deschide \u00eencuietori simple \u0219i, de\u0219i o surs\u0103 verificat\u0103 pentru asta nu aducem, un z\u0103vor \u00een plus nu stric\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li>Plimb\u0103rile \u2014 numai \u00een les\u0103. Clubul de ras\u0103 \u00eei nume\u0219te direct pe \u00abc\u00e2nt\u0103tori\u00bb nesiguri f\u0103r\u0103 les\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li>Animalele mici de cas\u0103 \u0219i un c\u00e2ine din aceast\u0103 ras\u0103 \u00een acela\u0219i spa\u021biu sunt o combina\u021bie fa\u021b\u0103 de care standardul se pozi\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc: instinctul de v\u00e2n\u0103toare poate lua st\u0103p\u00e2nire \u00een ciuda dresajului.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Blana este nepreten\u021bioas\u0103: scurt\u0103, dubl\u0103, are nevoie de periere regulat\u0103 \u00een perioadele de n\u0103p\u00e2rlire \u0219i de nimic mai complicat. Rasa nu se tunde deloc \u2014 standardul cere prezentarea \u00eentr-o form\u0103 complet natural\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dac\u0103 \u00ee\u021bi trebuie un c\u00e2ine care p\u0103ze\u0219te lini\u0219tit perimetrul \u0219i nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel treac\u0103, nu aceasta este rasa potrivit\u0103: pentru paza clasic\u0103 a teritoriului se potrive\u0219te mult mai bine un <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-panda-shepherd-german-shepherd-panda\">Ciob\u0103nesc German Panda<\/a>, cu firea lui mult mai echilibrat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Dresajul \u0219i socializarea<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"750\" height=\"582\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-9a676b3.webp\" alt=\"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee \u2014 dresajul \u0219i socializarea\" class=\"wp-image-136391\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-9a676b3.webp 750w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/novogvinejskaja-pojushhaja-sobaka-9a676b3-300x233.webp 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 750px) 100vw, 750px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Clubul de ras\u0103 \u00eei descrie pe \u00abc\u00e2nt\u0103tori\u00bb ca fiind inteligen\u021bi \u0219i repede plictisi\u021bi: f\u0103r\u0103 o ocupa\u021bie proprie, \u0219i-o g\u0103sesc singuri \u2014 pe seama mobilei, a dulapurilor, a plantelor de apartament \u0219i a gr\u0103dinii. Formatele de lucru pe care clubul le enumer\u0103 din practic\u0103: munca de urm\u0103, rally, ascultarea, barn hunt, trucurile, jocurile de perspicacitate. Unii c\u00e2ini din aceast\u0103 ras\u0103 lucreaz\u0103 ca animale de terapie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Metoda conteaz\u0103. Clubul avertizeaz\u0103 direct: constr\u00e2ngerea \u0219i metodele aversive \u00eei vor face neferici\u021bi pe am\u00e2ndoi \u2014 \u0219i pe c\u00e2ine, \u0219i pe proprietar. \u00cent\u0103rirea pozitiv\u0103 func\u021bioneaz\u0103, presiunea mecanic\u0103 nu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Socializarea se \u00eencepe c\u00e2t mai devreme \u0219i se duce mult timp. Frica de oameni \u0219i de c\u00e2ini str\u0103ini este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 la aceast\u0103 ras\u0103, iar clubul men\u021bioneaz\u0103 separat c\u0103 se lovesc de ea mai ales c\u00e2inii care au trecut prin neglijare sau printr-o socializare timpurie insuficient\u0103. Nu este acela\u0219i lucru cu agresivitatea, \u0219i trebuie lucrat cu ea ca \u0219i cu frica.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u0218i ce nu merit\u0103 s\u0103 a\u0219tep\u021bi de la aceast\u0103 ras\u0103: munca de p\u0103storit. Un c\u00e2ine din aceast\u0103 ras\u0103 nu va aduna turma a\u0219a cum o face un <a href=\"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/breed-brazilian-shepherd-ovelheiro-gaucho\">Ciob\u0103nesc Brazilian Gacho<\/a>. Standardul descrie un alt program \u2014 s\u0103 detecteze prada \u0219i s\u0103 o ajung\u0103 din urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Hr\u0103nirea<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1080\" height=\"720\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/all-about-the-extremely-rare-new-guinea-singing-dog-56851692de23b.webp\" alt=\"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee \u2014 hr\u0103nirea\" class=\"wp-image-136421\" style=\"width:596px;height:auto\" srcset=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/all-about-the-extremely-rare-new-guinea-singing-dog-56851692de23b.webp 1080w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/all-about-the-extremely-rare-new-guinea-singing-dog-56851692de23b-300x200.webp 300w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/all-about-the-extremely-rare-new-guinea-singing-dog-56851692de23b-1024x683.webp 1024w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/all-about-the-extremely-rare-new-guinea-singing-dog-56851692de23b-768x512.webp 768w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/all-about-the-extremely-rare-new-guinea-singing-dog-56851692de23b-330x220.webp 330w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/all-about-the-extremely-rare-new-guinea-singing-dog-56851692de23b-420x280.webp 420w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/all-about-the-extremely-rare-new-guinea-singing-dog-56851692de23b-615x410.webp 615w, https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/all-about-the-extremely-rare-new-guinea-singing-dog-56851692de23b-860x573.webp 860w\" sizes=\"auto, (max-width: 1080px) 100vw, 1080px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aici rasa are un motiv concret de aten\u021bie, \u0219i el nu este unul valabil pentru to\u021bi c\u00e2inii. Clubul de ras\u0103 descrie o predispozi\u021bie la pancreatit\u0103 \u0219i nume\u0219te trei factori care ridic\u0103 riscul: m\u00e2ncarea gras\u0103, anumite medicamente \u0219i greutatea \u00een exces. Aceasta \u0219i este rama practic\u0103 a hr\u0103nirii.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Greutatea stabil\u0103 conteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t compozi\u021bia ra\u021biei.<\/strong> Pentru un c\u00e2ine cu at\u00e2ta mobilitate \u0219i cu o predispozi\u021bie descris\u0103 astfel, aceasta este p\u00e2rghia cea mai eficient\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Gr\u0103simea, sub control.<\/strong> Adaosurile grase bru\u0219te \u0219i m\u00e2ncarea \u00abde la mas\u0103\u00bb sunt tocmai scenariul pe care clubul sf\u0103tuie\u0219te s\u0103 \u00eel evi\u021bi.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Medicamentele discut\u0103-le cu medicul veterinar.<\/strong> Clubul enumer\u0103 anumite preparate printre factorii de risc; aceasta este o \u00eentrebare pentru medic, nu pentru internet.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Propor\u021bii exacte, acelea\u0219i pentru to\u021bi c\u00e2inii, nu exist\u0103<\/strong> \u2014 ele depind de v\u00e2rst\u0103, de activitate \u0219i de sterilizare. Un tabel de procente nu va \u00eenlocui aici controlul greut\u0103\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Din castron ridicat nu trebuie hr\u0103nit. O cohort\u0103 prospectiv\u0103 pe 1.637 de c\u00e2ini a atribuit castronului ridicat circa 20 % dintre cazurile de torsiune gastric\u0103 la rasele mari \u0219i circa 52 % la cele gigant, iar niciun studiu nu a ar\u0103tat c\u0103 el ar reduce riscul. Acestei rase, torsiunea gastric\u0103 nu i-a fost atribuit\u0103 \u00een niciun studiu mare \u2014 dar nici motive s\u0103 ridici castronul nu exist\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Plusuri \u0219i minusuri ale rasei<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"259\" height=\"194\" src=\"https:\/\/cdn.tvaryny.com\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/gallery-223232.jpg\" alt=\"C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee \u2014 plusuri \u0219i minusuri\" class=\"wp-image-136346\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Plusuri<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Un glas pe care nu \u00eel mai auzi nic\u0103ieri.<\/strong> Capacitatea de a schimba \u00een\u0103l\u021bimea urletului, lin \u0219i brusc, este descris\u0103 \u00een standard drept tr\u0103s\u0103tura principal\u0103 a rasei.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Atletism \u0219i flexibilitate.<\/strong> Mobilitatea pe care standardul o descrie \u00eentr-un paragraf separat \u0219i care d\u0103 rasei o mi\u0219care \u00abparc\u0103 deasupra p\u0103m\u00e2ntului\u00bb.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Minimum de \u00eengrijire a bl\u0103nii.<\/strong> Blan\u0103 scurt\u0103 \u0219i dubl\u0103, niciun fel de trimming.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Capacitatea de a lucra cu mintea.<\/strong> Clubul enumer\u0103 munca de urm\u0103, rally, ascultarea \u0219i trucurile drept formate \u00een care rasa chiar concureaz\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de ai s\u0103i.<\/strong> Standardul descrie rasa ca bl\u00e2nd\u0103 \u0219i ata\u0219at\u0103 de oamenii pe care \u00eei cunoa\u0219te.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Minusuri<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Evad\u0103rile.<\/strong> O deschiz\u0103tur\u0103 c\u00e2t capul este deja o trecere. Gardul trebuie s\u0103 fie o solu\u021bie inginereasc\u0103, nu un simplu gard.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Instinctul de v\u00e2n\u0103toare.<\/strong> Standardul spune direct c\u0103 el poate lua st\u0103p\u00e2nire \u00een ciuda oric\u0103rui dresaj anterior.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Glasul, ca problem\u0103 de vecin\u0103tate.<\/strong> Ceea ce face rasa unic\u0103 se aude \u0219i prin perete.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Conflictele cu c\u00e2inii de acela\u0219i sex.<\/strong> Numite pur \u0219i simplu \u00een textul standardului.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Fond genetic foarte \u00eengust \u0219i date sub\u021biri despre s\u0103n\u0103tate.<\/strong> \u0218apte-opt fondatori, patru afec\u021biuni numite de club \u0219i niciun studiu mare despre s\u0103n\u0103tatea rasei.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Nesiguran\u021ba juridic\u0103.<\/strong> Rasa nu se afl\u0103 \u00een listele FCI \u0219i UKC, iar \u00eencadrarea ei \u00een diferite \u021b\u0103ri poate s\u0103 difere de cea a unui \u00abc\u00e2ine obi\u0219nuit\u00bb.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Lucruri interesante despre c\u00e2inele c\u00e2nt\u0103tor din Noua Guinee<\/h2>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Cel mai mic amestec european dintre rasele vechi.<\/strong> \u00cen tabelul comparativ al celor \u0219apte rase vechi \u2014 0,3 %, mai pu\u021bin dec\u00e2t la dingo, la chow-chow, la basenji \u0219i la mastiful tibetan.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>C\u00e2inii s\u0103lbatici au fost prin\u0219i cu ajutorul coiotului.<\/strong> \u00cen expedi\u021bia din 2018, animalele erau obi\u0219nuite s\u0103 intre \u00een cu\u0219tile-capcan\u0103 cu ajutorul momelilor odorante \u0219i al \u00eenregistr\u0103rilor cu glasul coiotului nord-american, ca s\u0103 provoace un urlet de r\u0103spuns.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Un standard care \u00ee\u0219i recunoa\u0219te propriul defect.<\/strong> R\u00e2ndul despre criptorhidia unilateral\u0103 acceptabil\u0103 este un caz rar \u00een care un standard de ras\u0103 scrie direct de ce nu poate cere mai mult.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>O descriere din 1606.<\/strong> Diego de Prado, descriind \u021b\u0103rmul Noii Guinee, a pomenit \u00abni\u0219te c\u00e2ini mici \u0219i mu\u021bi, care nici nu latr\u0103, nici nu url\u0103\u00bb \u2014 iar pe o alt\u0103 insul\u0103 c\u00e2inii au urlat toat\u0103 noaptea, \u00abceea ce b\u0103ga groaza \u00een oameni\u00bb.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>\u00cendoitura cozii este norm\u0103.<\/strong> O u\u0219oar\u0103 \u00eendoitur\u0103 la mijlocul cozii este numit\u0103 de standard r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 la aceast\u0103 ras\u0103, iar socotirea ei drept defect structural este interzis\u0103 direct.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Un areal de peste patru kilometri.<\/strong> Intervalul de altitudini observat la c\u00e2inii s\u0103lbatici de altitudine dep\u0103\u0219e\u0219te 4.000 de metri deasupra nivelului m\u0103rii.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">\u00centreb\u0103ri frecvente despre ras\u0103 (FAQ)<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Chiar a disp\u0103rut aceast\u0103 ras\u0103 din s\u0103lb\u0103ticie?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acest lucru a fost formulat ca o ipotez\u0103, nu ca un fapt stabilit. Temeiul a fost c\u0103, de la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1970, niciun exemplar nu a mai fost capturat \u0219i scos din \u021bar\u0103, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2016 c\u00e2inii s\u0103lbatici de altitudine fuseser\u0103 fotografia\u021bi doar de dou\u0103 ori. Lucrarea din 2020 a dat temeiuri genetice pentru a considera c\u0103 popula\u021bia-str\u0103mo\u0219 este vie \u2014 dar pe trei exemplare, iar autorii scriu ei \u00een\u0219i\u0219i c\u0103 m\u0103rimea \u0219i limitele acestei popula\u021bii urmeaz\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103 fie documentate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Este c\u00e2ine sau animal s\u0103lbatic?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un r\u0103spuns unic nu exist\u0103, \u0219i asta nu este o eschivare. \u00cen literatur\u0103, rasa a fost numit\u0103 c\u00e2ine domestic, c\u00e2ine s\u0103lb\u0103ticit, c\u00e2ine de sat, c\u00e2ine care tr\u0103ie\u0219te liber, c\u00e2ine care tr\u0103ie\u0219te s\u0103lbatic \u0219i c\u00e2ine s\u0103lbatic \u2014 \u0219ase clasific\u0103ri diferite, enumerate cu trimiteri de \u00eensu\u0219i clubul de ras\u0103. Grupul de lucru pentru taxonomia genului <em>Canis<\/em> de pe l\u00e2ng\u0103 IUCN a ajuns \u00een 2019 la concluzia c\u0103 este vorba despre c\u00e2ini domestici s\u0103lb\u0103tici\u021bi, <em>Canis familiaris<\/em>, \u0219i tocmai de aceea ei nu sunt evalua\u021bi pentru Lista Ro\u0219ie. Ghidurile veterinare \u00eei trimit tot acolo. Practic, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 statutul juridic al animalului \u00een \u021bara ta merit\u0103 l\u0103murit din timp: autoritatea american\u0103 de reglementare, de exemplu, \u00eei consider\u0103 din 2016 animale exotice, nu c\u00e2ini.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Pot tr\u0103i cu al\u021bi c\u00e2ini?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Standardul nume\u0219te direct posibila agresivitate fa\u021b\u0103 de al\u021bi c\u00e2ini, mai ales de acela\u0219i sex. Nu este o interdic\u021bie, ci o cerin\u021b\u0103 de planificare: o pereche de sexe diferite, cu o cunoa\u0219tere treptat\u0103, este un scenariu cu risc mai mic dec\u00e2t doi c\u00e2ini de acela\u0219i sex.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>Sunt potrivi\u021bi pentru familii cu copii?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceasta este o ras\u0103 pentru proprietari cu experien\u021b\u0103, nu pentru primul c\u00e2ine. Motivele principale sunt instinctul puternic de v\u00e2n\u0103toare, pe care standardul \u00eel descrie ca fiind \u00een stare s\u0103 ia st\u0103p\u00e2nire \u00een ciuda dresajului, \u0219i frica r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de str\u0103ini. Clubul subliniaz\u0103 totodat\u0103 c\u0103 frica acestor c\u00e2ini de obicei nu trece \u00een agresivitate. Dac\u0103 \u00een cas\u0103 sunt copii mici sau animale m\u0103runte, c\u00e2nt\u0103re\u0219te lucrul acesta cinstit \u00eenc\u0103 \u00eenainte de alegere.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-heading wp-block-paragraph\"><strong>De ce \u00abc\u00e2nt\u0103\u00bb?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen locul unui l\u0103trat repetat, rasa folose\u0219te un urlet tras, cu schimbare brusc\u0103 a \u00een\u0103l\u021bimii sunetului; mai mul\u021bi c\u00e2ini se preiau unul pe altul \u0219i iese un cor. Standardul nume\u0219te aceast\u0103 capacitate tr\u0103s\u0103tura principal\u0103 a rasei. Merit\u0103 \u0219tiut c\u0103 urletul \u00een cor este documentat \u0219i la c\u00e2inii de sat din Noua Guinee \u2014 cel pu\u021bin din 1939.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Video despre ras\u0103<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio\"><div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<iframe loading=\"lazy\" title=\"New Guinea Singing Dog Facts (History, Temperament, &amp; More)\" width=\"1170\" height=\"658\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/pJL9GVTciik?feature=oembed\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" referrerpolicy=\"strict-origin-when-cross-origin\" allowfullscreen><\/iframe>\n<\/div><\/figure>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2inele c\u00e2nt\u0103re\u021b din Noua Guinee (New Guinea Singing Dog) nu este doar o ras\u0103 rar\u0103, ci un adev\u0103rat exponat viu al evolu\u021biei, care a supravie\u021buit miraculos\u2026<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":136282,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[52],"tags":[7070],"moimportance":[],"class_list":["post-136489","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-dogs-breeds","tag-caini-de-companie"],"views":26,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/136489","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=136489"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/136489\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":136491,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/136489\/revisions\/136491"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/136282"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=136489"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=136489"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=136489"},{"taxonomy":"moimportance","embeddable":true,"href":"https:\/\/tvaryny.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moimportance?post=136489"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}