Gończy Hamiltona — Istorie și standard

Istoria originii rasei Gończy Hamiltona

Istoria rasei este indisolubil legată de numele contelui Adolf Patrick Hamilton — fondatorul Clubului Canin Suedez și un adevărat entuziast al chinologiei. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, contele Hamilton și-a propus să creeze un copoi suedez ideal, care să posede nu doar calități excelente de lucru, ci și un aspect atractiv. El dorea să obțină un câine capabil să urmărească și să vâneze singur, fără haită, prada, în special vulpi și iepuri, în pădurile dese și adesea înzăpezite ale Suediei.

Pentru a atinge acest scop, contele Hamilton a folosit o abordare meticuloasă în selecție. Baza pentru noua rasă au constituit cei mai buni copoi germani ai vremii, în special copoii de Hanovra, Holstein și Curlanda, cunoscuți pentru simțul olfactiv remarcabil și rezistența lor. Pentru a adăuga câinilor viteză, eleganță și atletism, el i-a încrucișat cu foxhound-uri englezești. Rezultatul acestei munci asidue a fost un câine care a combinat cele mai bune trăsături ale strămoșilor săi: metodicismul și simțul german, precum și viteza și puterea engleză.

Pentru prima dată, rasa numită „Hamiltonstövare” a fost prezentată la o expoziție în Suedia în 1886. Câinii au câștigat rapid popularitate printre vânătorii suedezi datorită versatilității și fiabilității lor. Spre deosebire de mulți alți copoi care lucrează în haită, Gończy Hamiltona este un solist. El urmărește animalul, îl ridică și îl gonește, anunțând vânătorul despre locația sa printr-un lătrat puternic, melodios. Această trăsătură l-a făcut un ajutor indispensabil pentru vânătoarea individuală.

În ciuda popularității sale în țara de origine, precum și în Marea Britanie și SUA, rasa rămâne relativ rară în afara Scandinaviei. Acest lucru face ca fiecare reprezentant al rasei Hamiltonstövare să fie cu adevărat unic. Standardul rasei a fost recunoscut oficial de Federația Chinologică Internațională (FCI), ceea ce i-a consolidat statutul pe scena mondială.

Cum arată Gończy Hamiltona: standardul rasei

Gończy Hamiltona este un câine cu un aspect nobil, care emană forță și eleganță. Aspectul său combină armonios funcționalitatea unui vânător și frumusețea unui câine de expoziție. Fiecare detaliu al exteriorului său indică pregătirea pentru o muncă lungă și intensă.

• Aspect general: Câine proporțional, puternic, cu musculatură bine definită, dar fără masivitate excesivă. Arată rezistent și atletic.
• Cap: Lung, de formă dreptunghiulară, ușor convex în partea craniană. Tranziția de la frunte la bot este lină, dar vizibilă. Botul este lung, puternic, nu ascuțit.
• Ochi: Maro închis, de formă migdalată. Expresia este calmă, inteligentă și prietenoasă.
• Urechi: Prinse destul de sus. Când câinele este calm, atârnă de-a lungul obrajilor, fără ca marginea anterioară să adere strâns. Când câinele este alert, urechile se ridică ușor pe cartilaje. Sunt moi, cu piele subțire și vârfuri rotunjite.
• Nas: Trufa este întotdeauna neagră, mare, cu nări bine dezvoltate.
• Mușcătură: Foarfecă, cu un set complet de dinți.
• Gât: Lung, musculos, fără salbă.
• Corp: Spatele drept și puternic. Lombele sunt musculoase. Pieptul este adânc, bine dezvoltat, cu coaste elastice.
• Coada: Prinsă la nivelul spatelui. Groasă la bază, se îngustează treptat spre vârf. Câinele o poartă drept sau ușor curbată ca o sabie, dar niciodată nu o ridică pe spate.
• Membre: Drepte, paralele, cu osatură puternică și musculatură bine dezvoltată. Lăbuțele sunt ovale, cu degete strânse și pernuțe puternice.
• Blană: Foarte densă, dublă. Stratul superior este scurt, aspru, aderă strâns la corp. Substratul este scurt, moale și des, mai ales iarna. Această structură a blănii protejează în mod fiabil câinele de frig și umiditate.
• Culoare: Culoarea caracteristică tricoloră este cartea de vizită a rasei. Fondul principal este roșcat (de la auriu la maro intens). Pe spate, gât și partea superioară a cozii se află o „șa” neagră (mantă). Marcajele albe sunt obligatorii pe bot (o pată), gât, piept, partea inferioară a membrelor și pe vârful cozii.