Bracul francez de tip Gascogne (French Pointing Dog: Gascogne type / Braque Français: type Gascogne) nu este doar un câine de vânătoare, ci o istorie vie a Franței, întruchipată într-o statură elegantă și puternică. Cunoscută încă din secolul al XVII-lea, această rasă este una dintre cele mai vechi rase de pontatori din Europa. Inițial, a existat un singur tip de brac francez, dar ulterior a fost împărțit în două ramuri - cea mai mare, de Gascogne, și cea mai mică, pireneană. „Gasconii” se remarcă printr-un caracter calm și prietenos, ceea ce îi face companioni excelenți, dar în același timp sunt foarte sensibili la metodele de dresaj. Stabilirea unui contact strâns cu acest ajutor patruped este cheia educației sale, și nu este dificil de realizat, având în vedere natura sa devotată și ascultătoare. Mai multe detalii despre această rasă unică vom povesti în continuare pe Tvaryny.
Bracul de Gascogne este un câine pentru adevărații cunoscători, care caută nu doar un vânător iscusit, ci și un prieten loial al familiei. Aspectul său nobil se combină cu un temperament blând, iar inteligența și dorința de a-și mulțumi stăpânul fac procesul de învățare plăcut și eficient. Această rasă este ideală pentru viața la țară, unde va avea suficient spațiu pentru exercițiile fizice de care are absolută nevoie pentru o viață fericită și sănătoasă.
Bracul francez (Gascogne): scurtă prezentare a rasei
Bracul francez (Gascogne): scurtă prezentare a rasei · 8
| Origine | Franța, provincia Gascogne |
|---|---|
| Grupul FCI | Grupa 7 (Pontatori), Secțiunea 1.1 (Pontatori continentali, tip brac) |
| Durata de viață | 12–15 ani |
| Înălțimea la greabăn | Masculi: 58–69 cm Femele: 56–68 cm |
| Greutate | 25–32 kg |
| Temperament | Calm, echilibrat, inteligent, devotat, sensibil |
| Utilizare | Vânătoare de păsări și vânat mic, câine de companie |
| Alte denumiri | Braque Français, type Gascogne, French Pointer (Gascony type) |
Cum să îngrijești un brac francez?
Îngrijirea unui brac de Gascogne nu este complicată, dar necesită regularitate și atenție la detalii. Principalul lucru de care are nevoie acest câine este un stil de viață activ. Nu este absolut deloc potrivit pentru a fi ținut într-un apartament mic de oraș fără posibilitatea unor plimbări zilnice lungi. Varianta ideală ar fi o casă privată cu o curte mare și bine îngrădită.
Îngrijirea blănii: Blana scurtă și deasă a gasconului nu necesită îngrijiri complicate. Este suficient să o periați de 1–2 ori pe săptămână cu o perie specială de cauciuc sau cu o mănușă pentru a îndepărta firele de păr moarte și pentru a menține un luciu sănătos. În timpul năpârlirii sezoniere (primăvara și toamna), procedura ar trebui efectuată mai des. Câinele trebuie spălat doar la nevoie, folosind un șampon blând pentru rasele cu păr scurt, pentru a nu usca pielea.
Îngrijirea urechilor: Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte ale îngrijirii. Deoarece urechile sunt lăsate, ele nu sunt bine ventilate. Trebuie inspectate și curățate săptămânal cu o loțiune specială pentru a preveni acumularea de murdărie și dezvoltarea infecțiilor. După fiecare plimbare pe câmp sau în pădure, verificați urechile pentru căpușe, semințe de plante și alte corpuri străine.
Îngrijirea dinților și a ghearelor: Periajul regulat al dinților (de 2–3 ori pe săptămână) va ajuta la prevenirea formării tartrului și a bolilor gingivale. Ghearele trebuie tăiate o dată la 3–4 săptămâni dacă nu se tocesc natural în timpul plimbărilor pe suprafețe dure.
Exercițiile fizice: Aceasta este o necesitate vitală pentru bracul de Gascogne. Are nevoie de minimum 1,5–2 ore de exerciții active zilnic. Acestea pot fi nu doar plimbări în lesă, ci și alergare, înot, jocuri cu mingea, precum și antrenamente speciale pentru câinii de vânătoare. Câinii care nu primesc suficientă mișcare pot deveni distructivi, neliniștiți și pot lua în greutate. Aceste nevoi pot aminti de cele ale raselor energice, cum ar fi bracul slovac cu păr sârmos.
Date interesante despre rasă
- Origine aristocratică: Din punct de vedere istoric, bracii francezi erau deținuți în principal de aristocrați și proprietari de pământ bogați, deoarece vânătoarea era un privilegiu al claselor superioare.
- „Nasul în vânt”: Spre deosebire de mulți alți pontatori care lucrează în principal cu „mirosul de jos” (pe urma de pe pământ), bracul francez folosește adesea „mirosul de sus”, ținând capul sus și prinzând mirosul vânatului din aer.
- Doi în unu: Deși tipurile Gascogne și Pirinean sunt considerate varietăți ale aceleiași rase în Franța, multe organizații chinologice din lume le recunosc ca două rase distincte.
- Nu pentru dresajul „prusac”: Experții în rasă subliniază adesea că metodele de dresaj dure și mecanice, care sunt uneori aplicate pontatorilor germani, nu sunt absolut deloc potrivite pentru natura sensibilă a bracului francez.
- Rară în afara Franței: În ciuda calităților sale remarcabile, rasa rămâne puțin cunoscută în lume. Cele mai mari populații în afara Franței se găsesc în Canada (în special în Quebec) și în SUA, unde sunt apreciate pentru versatilitatea lor.