Pharaoh Hound este una dintre cele mai enigmatice și elegante rase din lumea chinologiei. Privind silueta lor rafinată, gândul te poartă involuntar către vremurile piramidelor și ale zeităților egiptene antice. Dar oare acești câini i-au însoțit cu adevărat pe faraoni sau este doar o legendă frumoasă? Sunt creaturi incredibil de vesele, bune și afectuoase, care, în ciuda aspectului lor aristocratic, rămân niște copii jucăuși în suflet. Aflați mai multe pe Tvaryny.
Pharaoh Hound: scurtă prezentare și caracteristici
| Caracteristică | Descriere |
|---|---|
| Țara de origine | Malta (patronaj Marea Britanie) |
| Anul primei mențiuni (oficial) | 1974 (ca rasă), dar rădăcinile se întind pe milenii |
| Utilizare | Vânător (după miros și văz), câine de companie |
| Clasificare FCI | Grupa 5 (Câini de tip Spitz și de tip primitiv), Secțiunea 6 (Tip primitiv) |
| Speranța de viață | 15-17 ani (longevivi pentru câini de această mărime) |
| Înălțime la greabăn (masculi) | 56-63 cm (ideal 56 cm) |
| Înălțime la greabăn (femele) | 53-61 cm (ideal 53 cm) |
| Greutate | 18-27 kg |
| Tipul blănii | Scurtă, lucioasă, fără subpăr |
| Dificultate îngrijire | Redusă (necesită minim grooming, dar maximă activitate) |
Istoria rasei: mituri și realitate
Istoria originii acestei rase este învăluită în mistere pe care oamenii de știință încearcă să le dezlege de decenii. Originea exactă a rasei Pharaoh Hound de pe insula Malta rămâne și astăzi un subiect de discuție. Rasa și-a primit numele maiestuos datorită asemănării izbitoare cu reprezentările zeului Egiptului Antic, Anubis, care era desenat sub forma unui om cu cap de șacal sau de câine sălbatic. Tocmai acest tip de câine, conform unei versiuni romantice, este considerat strămoșul modernului Pharaoh Hound. Există opinia că vechii egipteni foloseau astfel de ogari pentru vânarea gazelelor.
Englezii și istoricii presupun că acești câini au ajuns în Malta datorită comercianților fenicieni, care făceau comerț activ în Mediterana și și-au adus câinii acolo cu peste 2000 de ani în urmă. Acolo, în izolarea de pe insulă, rasa s-a păstrat într-o formă aproape primordială. Acest lucru îi face similari genetic cu alte rase antice, precum câinele Canaan, care aparține tot tipului primitiv și a păstrat trăsăturile strămoșilor săi sălbatici.
Patrimoniul național al Maltei
Totuși, maltezii înșiși au propria viziune asupra istoriei. Ei consideră că acești câini s-au format chiar pe teritoriile Mediteranei de Vest. Este interesant că localnicii nici măcar nu folosesc denumirea de „Pharaoh Hound”. În Malta, această rasă se numește oficial „Kelb tal-Fenek”, ceea ce în traducere literală înseamnă „câine de iepure” sau „câine pentru vânarea iepurilor”. Această denumire descrie cel mai bine scopul lor. De-a lungul secolelor, fermierii maltezi au apreciat aceste animale nu pentru frumusețe, ci pentru capacitatea lor de a prinde iepuri sălbatici pe terenul stâncos.
În anii 1920, primele exemplare au fost aduse în Marea Britanie, dar atunci nu au stârnit mare interes. Adevărata popularitate a venit abia în anii 1960, când chinologii au apreciat unicitatea și eleganța rasei. În 1974, rasa a fost recunoscută oficial de Kennel Club-ul englez, iar în 1977 a fost aprobat standardul internațional FCI. În 1979, guvernul Maltei a declarat „Kelb tal-Fenek” câine național al țării, iar imaginea sa a fost chiar bătută pe monedele malteze.
Cum arată Pharaoh Hound: descrierea aspectului
Aspectul unui Pharaoh Hound este o combinație de atletism și grație. Este un câine de talie medie, zvelt, dar în același timp puternic. Nu are nimic grosolan în el, fiecare mișcare este plină de noblețe. După tipologie, amintește de alți ogari mediteraneeni, iar un ochi neexperimentat l-ar putea confunda cu o rasă precum Podenco Ibicenco, deși aceștia sunt câini diferiți, cu nuanțe diferite în structură și caracter.
- Capul: Alungit, are forma unui ic tont. Craniul este lung, uscat, clar conturat. Trecerea de la frunte la bot (stopul) este vizibilă, dar lină.
- Nasul: Doar de culoarea pielii (culoarea cărnii), care se armonizează cu nuanța blănii. Acesta este un semn important al rasei. Nasul negru este un defect descalificant.
- Ochii: De formă ovală, plasați moderat de adânc. Culoarea – chihlimbar strălucitor, ceea ce oferă privirii o notă pătrunzătoare și inteligentă. La cățeluși, ochii sunt albaștri, dar odată cu vârsta își schimbă culoarea în galben sau chihlimbar.
- Urechile: Sunt „cartea de vizită” a rasei. Sunt foarte mari, subțiri, ridicate, late la bază. Când câinele este în alertă, urechile sunt ridicate sus, oferindu-i acel aspect maiestuos caracteristic.
- Corpul: Flexibil, format aproape pătrat. Linia superioară este dreaptă, crupa puțin înclinată. Cutia toracică este adâncă, coboară până la coate, asigurând mult loc pentru plămâni și inimă – motorul acestui alergător.
- Membrele: Lungi, drepte, paralele. Unghiurile articulațiilor sunt moderate, permițând câinelui să se miște cu un pas liber și amplu. Labele sunt puternice, ghearele deschise la culoare. Degetele suplimentare (pintenii) sunt de obicei îndepărtate la o vârstă fragedă.
- Coada: Seamănă cu un bici. Groasă la rădăcină și se subțiază spre vârf. În repaus atârnă în jos, ajungând până la jaret. În mișcare se ridică în sus sub formă de arc, dar nu trebuie să se răsucească în inel.
- Blana și culoarea: Blana este scurtă, bine lipită de corp, variază de la fină la ușor aspră. Subpăr nu există deloc. Culoarea – diverse nuanțe de roșcat (de la galben-maroniu până la castaniu intens). Sunt permise marcaje albe: pe vârful cozii (de dorit), pe piept („stea”), pe degete. O dungă albă subțire pe centrul botului este, de asemenea, permisă.
Trăsături unice: de ce sunt „oameni în piele de câine”
Pharaoh Hound are două caracteristici fiziologice unice, care îl fac incredibil de asemănător cu omul în plan emoțional. Despre acestea se scrie rar în standardele generale, dar fiecare proprietar va confirma aceste fapte.
- Capacitatea de a roși: Este singura rasă de câini care poate roși de emoție sau bucurie. Când „faraonul” este fericit sau simte un avânt emoțional, nasul și partea interioară a urechilor devin roz aprins. Acest lucru se întâmplă din cauza fluxului crescut de sânge către capilarele aflate aproape de suprafața pielii subțiri.
- Zâmbetul celebru: Acești câini știu să zâmbească, întinzându-și buzele și dezgolindu-și dinții într-o grimasă largă de bucurie. Acesta nu este un rânjet de agresiune, ci chiar expresia unei fericiri sincere la întâlnirea cu stăpânul. Arată incredibil de emoționant și amuzant.
Caracter: temperament și comportament
La un caracter precum cel al câinilor Pharaoh Hound poți doar visa, dacă ești gata să le accepți independența. Uneori pare că nu sunt deloc câini. Atât de mult seamănă cu oamenii, doar că sunt mult mai buni și mai luminoși. Pot fi diferiți, niciodată nu ghicești ce are în minte un „faraon”. Poate fi un clovn jucăuș și vesel, sau dimpotrivă – un aristocrat gânditor și calm, care privește lumea de sus de pe canapea. Uneori viclean, alteori complet naiv.
Relațiile cu familia
Acești câini au o nevoie uriașă de dragoste și tandrețe. Le este vital ca stăpânul să le acorde multă atenție. Aceasta nu este o rasă pe care o poți închide în țarc și să vii să o hrănești de două ori pe zi. Nu pot fi lăsați singuri mult timp – acest lucru le provoacă stres și comportament distructiv. Acești câini adoră să comunice sau măcar să stea pur și simplu alături, atingându-te cu latura corpului. Se înțeleg de minune cu copiii, sunt răbdători la poznele lor, dar, ca și în cazul oricărui câine, jocurile trebuie supravegheate.
Instinctul de vânătoare
Important de reținut: acasă este o jucărie de pluș, dar afară – este un prădător neobosit. Instinctul lor de urmărire a prăzii este extrem de puternic. Spre deosebire de ogarii tipici (greyhound), care vânează „la vedere”, câinii Pharaoh Hound folosesc o combinație de văz, auz și miros. Asta îi face „mașinării” universale de vânătoare. Dacă căutați un câine cu un nivel ridicat de energie, asemănător cu un Setter irlandez roșu cu alb, dar cu păr scurt – faraonul va fi o alegere bună, dar luați în calcul independența sa.
Avantaje și dezavantaje ale rasei
| Avantaje (+) | Dezavantaje (-) |
|---|---|
| Lipsa mirosului: Chiar și blana udă aproape că nu miroase a „câine”. Sunt foarte curați. | Voce sonoră: Faraonii sunt câini vorbăreți. Latră când urmăresc prada și pot „purta conversații” acasă. |
| Bunăvoință: Lipsa totală a agresivității față de oameni. | Instinct de vânătoare: Pot fugi după o pisică, veveriță sau o pungă, ignorând comenzile. |
| Sănătate: Una dintre cele mai sănătoase rase, fără o mulțime de defecte genetice. | Friguroși: Necesită haine pe vreme rece și umedă. |
| Inteligență: Foarte deștepți, capabili să ia decizii singuri. | Independență: Dresajul necesită răbdare, nu se vor supune orbește ca ciobăneștii. |
| Estetică: Animale incredibil de frumoase și grațioase. | Coprofagie: Unii reprezentanți sunt predispuși să mănânce lucruri necomestibile, mai ales la vârsta tânără. |
Sănătate: boli tipice și prevenție
Acești câini se deosebesc în multe privințe de alții prin imunitatea lor puternică. Sunt cu adevărat unici în ceea ce privește sănătatea genetică. Populația s-a format în condiții dure de selecție naturală, de aceea indivizii slabi pur și simplu nu supraviețuiau. Reprezentanții acestei rase sunt longevivi. Totuși, există anumite nuanțe pe care trebuie să le cunoașteți.
- Sensibilitate la anestezie: Ca toți ogarii, câinii din rasa Pharaoh Hound au un procent foarte mic de grăsime subcutanată. Asta îi face extrem de sensibili la barbiturice și anestezie. Dozele obișnuite pentru câini de greutatea lor pot fi fatale pentru ei. Veterinarul dumneavoastră trebuie să cunoască specificul ogarilor.
- Displazia de șold: Deși se întâmplă mai rar decât la câinii mari și masivi, verificarea părinților cățelușului este obligatorie.
- Luxația rotulei (Patellar Luxation): Se întâlnește uneori la reprezentanții rasei.
- Alergii: Pielea sensibilă poate reacționa la produsele chimice de uz casnic sau la hrana de proastă calitate.
- Torsiunea gastrică: Din cauza cutiei toracice adânci, există riscul de balonare și torsiune. Trebuie să aveți grijă ca patrupedul să nu alerge activ imediat după masă.
Datorită geneticii puternice, precum și a grijii și iubirii dumneavoastră, acești câini vor trăi mult și vă vor bucura. Nu uitați să vaccinați la timp animalul de companie și să-l duceți regulat la veterinar pentru controale planificate. În acest caz, veți fi mereu siguri de sănătatea excelentă a câinelui dumneavostre.
Îngrijire și întreținere
Câinii Pharaoh Hound se adaptează bine la viața în apartament, cu condiția plimbărilor suficiente. Ei adoră confortul canapelelor moi și al păturilor calde. Totuși, clima joacă un rol important.
Protecția împotriva frigului
În țara noastră, într-un țarc, ei pur și simplu ar îngheța, deoarece blana lor nu protejează deloc de frig, iar stratul de grăsime este minim. În perioada de iarnă, la plimbare, faraonii trebuie neapărat îmbrăcați într-un combinezon special, călduros, pentru câini. Încălțămintea poate fi de asemenea necesară dacă temperatura scade foarte mult, pentru a proteja pernuțele delicate ale labelor de reactanți și gheață. Acasă le poate fi de asemenea frig, de aceea mulți proprietari le cumpără „pijamale” speciale.
Activitatea fizică
Luați în considerare faptul că faraonii trebuie să facă multă mișcare. Au energie din plin. Sunt capabili să parcurgă distanțe foarte mari. Li se potrivește ideal cursing-ul (alergarea după iepurele mecanic) – acest lucru le permite să-și consume energia acumulată și să-și satisfacă instinctul de vânătoare în condiții de siguranță. De asemenea, vă vor ține companie cu plăcere în timpul alergărilor de dimineață sau al plimbărilor cu bicicleta.
Important: câinele Pharaoh Hound poate fi lăsat liber din lesă doar pe un teritoriu bine îngrădit. Instinctul de vânătoare poate prelua controlul în orice secundă, iar el va goni după un animal rapid, fără a vă auzi strigătele. Sunt foarte rapizi și este imposibil să-i ajungeți din urmă.
Igiena
Îngrijirea blănii este foarte simplă. Părul lor scurt nu necesită periere regulată sau tuns. Acești câini pot fi șterși cu o mănușă de cauciuc o dată pe săptămână pentru a îndepărta firele moarte și pentru a masa pielea. Faraonii trebuie spălați doar în caz de murdărie puternică, folosind șmapoane blânde pentru piele sensibilă.
Acordați atenție urechilor: din cauza mărimii și deschiderii lor, acolo se poate acumula praf, de aceea trebuie inspectate regulat. Ghearele faraonilor cresc repede, iar dacă câinele nu și le tocește pe asfalt, acestea trebuie tăiate. Ghearele lungi deranjează poziția corectă a labei în timpul alergării.
Dresaj și socializare
Câinii Pharaoh Hound sunt inteligenți și învață repede, totuși pot fi excesiv de emotivi și se pot distrage ușor. Metodele standard de „instrucție militară”, care funcționează cu ciobăneștii, nu se vor potrivi aici. Faraonul trebuie să înțeleagă de ce trebuie să execute comanda.
Acești câini nu tolerează atitudinea grosolană față de ei, se pot chiar supăra și arăta prin tot aspectul lor că nu mai doresc să colaboreze cu dumneavoastră. Cea mai bună metodă este recompensa pozitivă (gustare, jucărie, laudă). Chiar și pentru un deliciu, câinii Pharaoh Hound sunt gata de multe. Socializarea trebuie începută cât mai devreme: faceți cunoștință cățelușului cu diverse sunete, oameni, alți câini, mașini. Acest lucru va ajuta la evitarea fricii în viitor.
Dacă vă place tipul ogarilor mediteraneeni, dar faraonul vi se pare prea mare, uitați-vă la „fratele său mai mic” – Cirneco dell’Etna. Este o rasă siciliană, foarte asemănătoare ca aspect, dar de dimensiuni mai mici, ceea ce poate fi mai comod pentru apartamentele mici.
Alimentație: recomandări cheie
Rația câinelui Pharaoh Hound trebuie să fie de înaltă calitate, deoarece este o rasă activă cu un metabolism rapid. Dacă în organism ajung toate substanțele necesare, câinele va arăta atletic, cu o blană strălucitoare și mușchi puternici.
Principalul este ca rația să fie echilibrată. Câinii din această rasă pot avea alergii alimentare, de aceea produsele noi trebuie introduse cu grijă. Mulți crescători preferă hrana gata preparată din clasa Super-premium sau Holistic. Dacă alegeți hrana uscată, atrageți atenția la procentul de proteine – acesta trebuie să fie suficient pentru menținerea masei musculare.
| Tipul alimentației | Recomandări | Ce să evitați |
|---|---|---|
| Hrană uscată | Alegeți hrană pentru câini activi de talie medie. Verificați compoziția: carnea trebuie să fie pe primul loc. | Hrana din clasa economic cu conținut ridicat de cereale, soia și coloranți artificiali. |
| Alimentație naturală | Carne (vită, curcan, iepure), pește oceanic (fără oase), orez/hrișcă, legume (dovlecel, morcov), produse lactate fermentate. | Carnea grasă de porc, oasele tubulare, dulciurile, afumăturile, strugurii, ciocolata. |
În cazul hrănirii naturale, trebuie neapărat administrate complexe de vitamine și minerale, în special calciu în perioada de creștere. Țineți minte că nu trebuie să supraalimentați un Pharaoh Hound – greutatea în plus este distructivă pentru articulațiile și inima sa. Coastele trebuie să se simtă la pipăit, dar să nu iasă în evidență în mod bolnăvicios. O particularitate a câinilor Pharaoh Hound este că beau foarte mult, așa că nu vă mirați dacă animalul dumneavoastră consumă multă apă – accesul la apă proaspătă trebuie să fie permanent.
Curiozități despre Pharaoh Hound
- Pharaoh Hound este singura rasă la care în standardul oficial este scrisă cerința privind culoarea nasului: acesta trebuie să fie de culoarea pielii, „blending with the coat” (să se confunde cu blana).
- În patria lor, în Malta, sunt adesea folosiți pentru vânătoarea nocturnă. Se consideră că blana deschisă ajută vânătorii să vadă câinii în întuneric, iar urechile mari captează cel mai mic foșnet al iepurelui.
- În ciuda numelui, studiile genetice din 2004 au arătat că actualii câini Pharaoh Hound nu au o legătură ADN directă cu câinii egipteni antici, ci au fost „recreați” din câinii locali maltezi. Totuși, acest lucru nu îi împiedică să arate ca niște statui vii ale lui Anubis.
- Sunt foarte „vorbăreți”. Gama de sunete pe care le scoate un faraon este impresionantă: de la lătrat și urlet până la un fel de „yodel”, atunci când sunt foarte fericiți.
Întrebări frecvente despre rasă (FAQ)
Năpârlesc câinii Pharaoh Hound?
Da, năpârlesc, dar nu puternic. Blana este foarte scurtă, așa că este ușor de curățat. Totuși, firele scurte și aspre se pot bloca în țesătura hainelor și a mobilei.
Pot fi ținuți împreună cu pisicile?
Aceasta este o întrebare dificilă. Dacă puiul a crescut cu o pisică, pot fi prieteni în casă. Dar afară, orice pisică străină va fi privită ca o pradă. Instinctul de urmărire este foarte puternic și greu de controlat.
Este această rasă potrivită pentru un începător?
Nu tocmai. Deși sunt buni și neagresivi, caracterul lor independent și nevoia de efort fizic intens pot deveni o provocare pentru o persoană fără experiență în creșterea câinilor.