RO
Tvaryny › Câini › Drever
Grupa 6: Ogari și rase înrudite. Secțiunea 1.3: Ogari de talie mică. · Suedia

Drever

Un copoi suedez cu picioare scurte — o mândrie națională cu o inimă calmă: rezistent, tenace pe câmp și afectuos lângă foc. Drever este o rasă suedeză tânără, dar recunoscută, cu un corp alungit pe picioare scurte; un urmăritor neîntrecut, care se mișcă sigur prin cele mai dese desișuri și, totodată, un tovarăș de familie echilibrat și devotat.
Înălțime
Masculi: 32–40 cm · Femele: 30–38 cm
Greutate
14–18 kg
Speranța de viață
12–15 ani
Grupa FCI
Grupa 6: Ogari și rase înrudite. Secțiunea 1.3: Ogari de talie mică.
Drever
Fotografii: 4

Evaluările rasei

Familie Copii Pentru începători Dresaj Energie Sănătate Năpârlire Salivare Lătrat Apartament Vreme Instinct de vânătoare
Evaluări exacte · 12
Avantaje
Urmăritor neîntrecut cu miros excelent
Calm, echilibrat acasă
Afectuos, bun cu copiii
Rezistent, sănătate robustă
Dezavantaje
Gălăgios — „anunță” urma
Instinct de vânătoare puternic (periculos pentru pisici)
Are nevoie de mișcare și muncă olfactivă
Spate lung — feriți de eforturi (IVDD)
Mărime
Compatibilitate
Apartament · condiționat Copii Pisici · nepotrivit Alți câini Pentru începători · condiționat
Pagini separate despre rasă

Dreverul, sau Basset-ul suedez (Drever/Swedish Dachsbracke), este o rasă de câini de vânătoare relativ tânără, dar deja ferm stabilită, reprezentând o mândrie națională a Suediei. Acești ogari scunzi, dar puternici și rezistenți, au cucerit inimile vânătorilor și familiilor din țările scandinave datorită simțului lor olfactiv inegalabil, tenacității în muncă și unui caracter remarcabil de calm acasă. Dreverul este exemplul perfect al combinației dintre pasiunea pentru vânătoare și devotamentul față de familie, fiind un câine capabil să fie atât un urmăritor neobosit în pădure, cât și un companion blând la gura sobei. Îl poți recunoaște ușor după corpul său alungit și musculos, așezat pe picioare scurte, care îi permite să se deplaseze cu încredere prin cele mai dense tufișuri. Mai multe despre particularitățile acestei rase unice poți citi în continuare pe Tvaryny.

Acest câine va deveni un paznic de încredere, apărându-și cu strășnicie teritoriul, dar fără a fi agresiv inutil. Echilibrat și răbdător, dreverul se înțelege de minune cu copiii, ceea ce îl face o alegere excelentă pentru familiile active. Nu necesită îngrijire complicată și este ușor de dresat, însă pentru a fi pe deplin fericit are nevoie de spațiu. Cel mai bine se va simți într-o casă la țară, cu posibilitatea de a face plimbări regulate și lungi.

Dreverul la vânătoare

Vânătoarea este mediul natural al dreverului. Sarcina sa principală este să găsească urma vânatului (cel mai adesea căprioare, cerbi sau vulpi), să-l ridice și să-l urmărească încet, cu un lătrat constant, în direcția vânătorului. Statura sa scundă este un avantaj: nu sperie vânatul, iar acesta nu fuge la viteză maximă, ci se deplasează încet, permițând vânătorului să ocupe o poziție confortabilă pentru a trage. Vocea puternică și melodică a dreverului îi permite vânătorului să controleze constant locația câinelui și direcția de mișcare a vânatului. Un stil similar de vânătoare, deși cu o specializare diferită, este demonstrat de rase precum Basset-ul Albastru Gascon sau Marele Basset Griffon Vendean.

Curiozități despre rasa drever

  1. Numele „Drever” provine de la cuvântul suedez „driva”, care descrie o metodă de vânătoare în care câinele „împinge” încet vânatul.
  2. Dreverul este una dintre cele mai populare rase din Suedia, dar în afara granițelor ei este aproape necunoscut.
  3. În ciuda staturii sale scunde, dreverul este considerat un câine extrem de rezistent, capabil să lucreze ore întregi în zăpadă și pe teren dificil.
  4. Lătratul caracteristic al dreverului are diferite tonalități, prin care un vânător experimentat poate determina ce vânat urmărește câinele.
  5. În 2016, Poșta Suediei a emis o serie de timbre dedicate raselor naționale de câini, iar dreverul a fost onorat să apară pe unul dintre ele.

Îngrijirea și întreținerea dreverului

Drever photo

Îngrijirea unui drever este relativ simplă, dar există câteva aspecte cărora merită să le acorzi o atenție deosebită.

Grooming

Blana scurtă și aspră a dreverului nu necesită serviciile unui groomer profesionist. Este suficient să o perii o dată pe săptămână cu o perie de cauciuc sau o mănușă pentru a îndepărta firele de păr moarte și a menține pielea sănătoasă. Năpârlirea are loc de două ori pe an, primăvara și toamna. În această perioadă, va trebui să perii câinele mai des, de 2–3 ori pe săptămână. Baia trebuie făcută doar la nevoie, deoarece spălarea frecventă poate deteriora stratul protector natural al pielii.

O atenție specială trebuie acordată urechilor. Datorită formei lor atârnate, ventilația canalului auditiv este deficitară, creând un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor și ciupercilor. Inspectează-i urechile în mod regulat, o dată pe săptămână, pentru a detecta orice roșeață, murdărie sau miros neplăcut. Curăță-le cu o loțiune specială pentru urechi. De asemenea, nu uita să-i tai regulat ghearele, dacă nu se tocesc în mod natural.

Efort fizic și plimbări

Dreverul este un câine de muncă energic, care necesită un efort fizic considerabil pentru a-și menține forma și sănătatea mentală. Are nevoie de minim 1,5–2 ore de plimbări active în fiecare zi. Acestea nu pot fi plimbări lente în lesă în jurul casei. Dreverul are nevoie de oportunitatea de a alerga, de a explora mirosuri și de a-și consuma energia. O opțiune ideală sunt plimbările în pădure, pe câmp sau în parc.

Important: Datorită instinctului său puternic de vânătoare, poți lăsa dreverul liber din lesă doar într-un loc sigur, împrejmuit. Dacă simte un miros interesant, poate ignora complet comenzile stăpânului și să fugă. Această rasă nu se potrivește bine pentru viața în oraș, are nevoie de spațiu. Cel mai bine se simte într-o casă privată, cu o curte mare și bine împrejmuită.

Alimentație

Alimentația: cu ce să hrănești un drever?

Sănătate și riscuri

Sănătatea dreverului și bolile tipice

Întrebări frecvente despre rasa drever (FAQ) · 5

Se potrivește un drever pentru a fi ținut în apartament?
În general, nu. Dreverul are nevoie de spațiu pentru a se mișca și a-și consuma energia. În plus, lătratul său puternic poate deveni o problemă pentru vecini. Se va simți cel mai bine într-o casă privată, cu o curte împrejmuită.

Năpârlește mult dreverul?
Năpârlirea este moderată, sezonieră (primăvara și toamna). Periajul regulat ajută la menținerea ei sub control.

Se înțelege dreverul cu pisicile și alte animale?
Depinde de temperamentul individual și de socializare. Datorită instinctului puternic de vânătoare, poate percepe pisicile și alte animale mici ca pe o pradă. Dacă cresc împreună de mici, șansele de coexistență pașnică sunt mai mari, dar este întotdeauna nevoie de supraveghere.

Cât costă un pui de drever?
Deoarece rasa este rară în afara Scandinaviei, găsirea unui cățel poate fi dificilă și costisitoare. Prețul va depinde de pedigree, reputația canisei și țara de achiziție. De asemenea, trebuie luate în considerare și costurile de transport.

Poate fi ținut un drever și fără a fi folosit la vânătoare?
Da, dreverul poate fi un companion excelent pentru o familie activă. Totuși, este important să-i oferi suficient efort fizic și mental pentru a compensa lipsa vânătorii. Acestea pot fi plimbări lungi, alergare, jocuri de căutare a obiectelor (nosework).

Video despre rasă

Întrebări frecvente

De unde provine drever-ul?
Este o rasă suedeză tânără, dar deja recunoscută — o mândrie națională a Scandinaviei; a fost creat pe baza copoilor de tip teckel pentru vânătoarea de vânat în pădurile nordice dese.
De ce are drever-ul picioare scurte?
Corpul alungit pe picioare scurte îi permite să gonească lent și tenace vânatul prin cele mai dese desișuri, unde un copoi înalt ar lucra prea repede.
Este drever-ul bun pentru o familie?
Da — acasă este un câine calm, echilibrat și afectuos, bun cu copiii; dar este gălăgios și cu instinct de vânătoare, așa că are nevoie de mișcare și muncă olfactivă.

Rase similare

Arată toate 8 rase
Surse

Standard FCI nr. 130 · Svenska Kennelklubben