Istoria rasei: de la aristocratul englez la fenomenul sovietic
Istoria acestei rase amintește de un roman polițist captivant, în care se împletesc politica, moda și entuziasmul unor chinologi. La începutul secolului XX, una dintre cele mai populare rase decorative din Imperiul Rus era English Toy Terrier-ul. Acești căței miniaturali decorau saloanele nobilimii și erau un simbol al bogăției. Totuși, după Revoluția din Octombrie, situația s-a schimbat radical. Câinii „clasei burgheze” au devenit indezirabili, creșterea lor a încetat, iar numărul exemplarelor a scăzut critic. Majoritatea câinilor de rasă pură au pierit sau s-au amestecat cu câinii comunitari.
Renașterea a început abia la mijlocul anilor '50 ai secolului XX. Un grup de chinologi sovietici din Moscova a decis să refacă populația de toy terrieri. Dar, din cauza „Cortinei de Fier”, accesul la exemplare de reproducție pur sânge din Anglia era închis. Au fost nevoiți să lucreze cu ce aveau - câini care doar fenotipic aminteau de toii englezi originali. În urma selecției, care adesea contrazicea standardele „strămoșului” englez, s-a format un tip de câine complet nou. Diferențele specifice de fenotip s-au consolidat de-a lungul anilor.
În 1958, din încrucișarea a doi câini cu păr neted s-a născut un cățeluș cu franjuri lungi pe urechi și membre. Acesta a fost începutul ramurii Russian Toy cu păr lung, care astăzi se dezvoltă în paralel cu varietatea cu păr neted. Ambele tipuri au fost reunite sub denumirea comună „Russian Toy” și au primit recunoașterea oficială, deși provizorie, din partea Federației Chinologice Internaționale (FCI) abia în 2006. Recunoașterea deplină a rasei a venit în 2017, ceea ce i-a deschis ușile către cele mai mari expoziții mondiale.
