Istoria rasei: de la câinele de turbă la Mittel-ul modern
Patria Spitz-ului este Germania, deși rădăcinile acestui grup de rase merg mult mai adânc în istorie. Se presupune că strămoșii lor direcți au fost așa-numiții „câini de turbă” (Canis familiaris palustris), ale căror rămășițe sunt găsite în așezările lacustre din epoca de piatră. Acest lucru face din Spitz una dintre cele mai vechi forme de câini domestici, care și-au păstrat aspectul original aproape neschimbat. Ei nu sunt rezultatul unei selecții complexe sau al încrucișării a zeci de rase - sunt un tip natural, aborigen, de câine european.
În zilele noastre, Mittelspitz-ul este achiziționat în principal ca un companion de canapea, vedetă pe Instagram și prieten fidel pentru plibări în parc. Însă în trecut, erau folosiți într-un scop cu totul diferit. Erau câinii de lucru ai țăranilor și meșteșugarilor („câinii oamenilor de rând”). În rol de paznici, datorită lătratului sonor și auzului incredibil de fin, acești câini anunțau la timp apropierea străinilor sau a animalelor sălbatice de casele, viile și pășunile stăpânilor lor. Nu aveau dreptul la greșeală sau la somn în post.
Este interesant că, spre deosebire de câinii ciobănești, Spitz-ului îi lipsește instinctul de vânătoare - aceasta a fost o cerință importantă a selecției. Un câine care păzește curtea nu trebuia să fugă după un iepure în pădure sau să sugrume găinile din gospodărie. Tocmai de aceea, Mittel-ul modern se simte atât de confortabil alături de alte animale mici.
Recunoașterea oficială a venit mai târziu. În 1899, în Germania a fost creat clubul „Verein für Deutsche Spitze”, unde au fost elaborate primele standarde ale rasei „Spitz”. Tot atunci a început împărțirea câinilor în diferite categorii de mărime, pentru a păstra diversitatea populației - de la reprezentanți miniaturali până la cei mari.
Cum arată un Mittelspitz: descrierea detaliată a aspectului
Mittelspitz este un câine compact, cu format pătrat, care emană încredere și demnitate. „Formatul pătrat” înseamnă că înălțimea câinelui la greabăn este aproximativ egală cu lungimea corpului său. Acest lucru asigură animalului o manevrabilitate și o rezistență excelente.
Capul și botul
Capul este proporțional cu corpul, de formă cuneiformă, amintind de cel al unei vulpi. Aceasta este una dintre cărțile de vizită ale rasei - expresia „de vulpe”, șireată și inteligentă. Trecerea de la frunte la bot (stopul) este lină, dar clar vizibilă, nu bruscă. Botul are o lungime moderată, nu prea ascuțit, dar nici „turtit”. Puntea nazală este mică și rotundă. Trufa (nasul) este de dorit să fie negru pur, însă la câinii de culoare maro poate fi maro-închis, armonizându-se cu nuanța blănii.
Ochii și urechile
Urechile sunt mici, triunghiulare, prinse sus și apropiate una de cealaltă. Ele stau întotdeauna vertical, cu vârfurile rigide și ascuțite, conferind câinelui un aspect permanent alert. Ochii sunt de mărime medie, migdalați sau ușor ovali, de culoare închisă. Pleoapele sunt negre (la câinii maro - maro-închis) și se închid bine, prevenind inflamațiile frecvente caracteristice raselor cu ochi „umezi”.
Corpul și membrele
Gâtul acestor câini este de lungime medie, uscat, fără fanoane, ușor curbat la ceafă. Principala podoabă a gâtului este blana, care formează un guler luxos și bogat, asemănător coamei unui leu. Spatele este scurt, drept și solid. Toracele este bine dezvoltat, adânc, cu o lățime moderată. Coada este mândria Spitz-ului. Are o lungime medie, este prinsă sus și rulată într-un inel deasupra spatelui, lipită strâns de acesta. Este acoperită cu o blană foarte lungă și infoiată, creând efectul unui pompon.
Membrele sunt drepte, paralele, cu o osatură solidă. Unghiurile articulațiilor sunt moderate, asigurând câinelui mișcări ușoare și elastice. Labele sunt mici, rotunde („labe de pisică”), cu degetele strânse, iar ghearele sunt puternice, adesea de culoare neagră.
Tipul și structura blănii
Blana Spitz-ului este dublă. Este compusă dintr-un păr de acoperire lung și drept, care nu stă lipit de corp, și un subpăr scurt, foarte des și lânos. Tocmai subpărul „susține” firul de păr exterior, creând acea siluetă voluminoasă. Pe bot, urechi și partea din față a picioarelor, părul este scurt și des, catifelat la atingere. Pe picioarele din spate se formează „pantaloni” bufanți.
Culorile Mittelspitz-ului
Paleta de culori a Spitz-ului mijlociu impresionează prin diversitate. Standardul acceptă:
- Negru: un negru profund, ca lacul, fără pete roșcate; pielea de sub blană este de asemenea închisă la culoare.
- Alb: alb pur, fără tente gălbuie, în special la urechi (ceea ce se întâmplă frecvent).
- Maro: o nuanță uniformă de ciocolată neagră.
- Oranj (portocaliu): o culoare vie, saturată, care poate varia de la crem deschis până la roșu închis.
- Gri-lup (Wolfsgrau/Zonary Grey): gri-argintiu cu vârfurile firelor de păr negre. Este obligatorie prezența unei „măști” închise pe bot și a „ochelarilor” în jurul ochilor.
- Alte culori: aici intră crem, negru cu arămiu (black and tan), pătat (parti-color, unde fondul este alb, iar petele sunt negre, maro, gri sau oranj).
